„Împreună vom deveni mai puternici”, a declarat Poroşenko, în cadrul întâlnirii cu premierii României şi R. Moldova

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a avut o întrevedere cu premierul României, Victor Ponta, şi cu premierul  Republicii Moldova, Iurie Leancă, joi seară, la Kiev. În debutul discuţiilor trilaterale, precizând că relaţiile dintre state se dezvoltă dinamic şi au un caracter strategic, preşedintele Ucrainei a mulţumit atât Republicii Moldova, cât şi României pentru ajutorul acordat în oferirea unui tratament  militarilor ucriaineni care au fost răniţi în timpul operaţiunii antiteroriste din sud-estul Ucrainei. Poroşenko a mai adresat un apel prin care le-a cerut celor doi premieri Ponta şi Leancă «să coordoneze poziţiile atât în domeniul securităţii, cât şi în cooperarea economică şi să utilizeze toate posibilităţile pe care le oferă zona de liber schimb din Uniunea Europeană». Poroşenko a precizat, în mod special, că România poate deveni o punte de legătură pentru Ucraina şi Republica Moldova în demersul loc de aderare la UE.

Potrivit Biroului de presă al Preşedinţiei Ucrainei, premierul României a menţionat: «Doresc să vă ajut ca să puteţi folosi experienţa noastră pozitivă şi, de asemenea, să evitaţi greşelile pe care le-a făcut România în drumul ei spre aderarea la UE. Dacă le veţi evita, atunci veţi realiza absolut totul mult mai repede… Credeţi-mă va fi extrem de dificil să pregătiţi economia pentru gradul de competivitate al Europei, va fi extrem de dificil de menţinut locurile de muncă şi întreprinderile care nu au fost modernizate încă din perioada fostei URSS. Pentru ca cetăţenii să înţeleagă de ce trebuie să se îndrepte spre Europa, trebuie implementate proiecte concrete şi organizate evenimente. Declaraţiile sunt bune, dar vorbele trebuie confirmate cu fapte”, a mai declarat Victor Ponta.

Preşedintele Ucrainei a menţionat că pentru lumea afacerilor din Ucraina ar fi extrem de util să studieze experienţa acumulată de România în domeniul activităţii desfăşurate în condiţii de legalitate şi într-un mediu concurenţial al UE. În replică, Ponta a propus părţii ucrainene  proiecte comune pentru companiile ucrainene în scopul unui schimb de experienţă. Potrivit afirmaţiilor premierului român, citat de Biroul de presă al preşedintelui Ucrainei, „dacă Ucraina, Republica Moldova şi România vor fi împreună, vor deveni mai puternice. Eu cred că demnitarii noştri se pot întâlni la nivel înalt, la fiecare 3-4 luni”, a mai declarat acesta. În finalul discuţiilor, cei trei au stabilit să utilizeze inclusiv formatul trilateral pentru soluţionarea problemelor de interes comun, în special a celor din sectorul energetic, pentru cooperarea transfrontalieră, precum şi în combaterea traficului ilegal şi strămutarea de рersoane.

Amintim că, anterior acestei întrevederi trilaterale, la Kiev, a avut loc semnarea Acordului interguvernamental de către reprezentanţii executivului de la Kiev şi ai Guvernul României, privind micul trafic de la frontiera dintre cele două state, conform căruia jumătate de milion de cetăţeni ucraineni care locuiesc în zona de 30 de kilometri la frontieră cu România pot circula fără viză în această ţară.

Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk a declarat că vizita şefilor executivelor României şi R. Moldova la Kiev «dă startul unui model nou de parteneriat în regiune».

Amintim că în 2004 România a transmis către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga cererea de iniţiere a procedurilor (Application Instituting Proceedings) în vederea soluţionării problematicii delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră. În 2009, CIJ de la Haga a decis că Insula Şerpilor nu face parte din ţărmul Ucrainei. Decizia Curţii de la Haga a atribuit României, din platoul continental, o suprafaţă de 9.700 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă 79,34% din aria de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia avea pretenţii. România are acces la o cantitate estimată de 70 miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane tone de petrol.

Între altele, România a continuat în toţi aceşti ani campania de acordare a cetăţeniei române pentu cetăţenii  ucraineni din regiunile Odessa şi Cernăuţi, care au strămoşi români. Unele forţele politice şi politiceieni din România fac apel la absorbţia Basarabiei şi Bucovinei de Nord, teritorii care în prezent aparţin Ucrainei. Kievul şi Bucureştiul au în permanenţă conflicte în ceea ce priveşte controlul navigaţiei pe Dunăre. De asemenea, pe la începutul lunii septembrie 2014, România a demarat o amplă campanie de  masare de trupe la graniţa sa cu Ucraina, potrivit informaţiilor apărute în presă. Bucureştiul nu a făcut comentarii oficiale legate de acest subiect.

(www.regnum.ru – 3 octombrie)