Revista presei internaţionale – 4 octombrie 2014

Printre articole despre aprobarea membrilor viitoarei Comisii Europene, despre lupta împotriva Statului Islamic sau despre criza din Ucraina, presa internaţională publică şi câteva materiale despre ţara noastră.

„Ultima reducere a ratei dobânzii din România, la un nou minim istoric, intervine după o încetinire accentuată a creşterii economice”, scrie Financial Times. „Creşterea încetineşte în întreaga regiune, dar România este una din puţinele ţări cu o decelerare atât de abruptă”, constată în continuare cotidianul londonez. În privinţa alegerilor prezidenţiale, Financial Times punctează că „o victorie a social-democraţilor aflaţi la conducere – cel mai probabil scenariu – ar putea confirma înclinaţia spre stânga, în timp ce un nou mandat de coabitare cu un preşedinte de dreapta sau de centru ar adăuga o anume incertitudine”.

Despre alegerile prezidenţiale din România scrie şi ziarului budapestan Nepszabadsag, cu aceeaşi concluzie: „Cele mai mari şanse le are premierul social-democrat Victor Ponta”, în timp ce „Klaus Iohannis, primarul Sibiului, este candidatul de dreapta cu şanse de a ajunge în turul doi al scrutinului care va avea loc peste o lună”. Dar „chiar înaintea campaniei prezidenţiale abrazive”, după cum remarcă EUobserver, clasa politică de la Bucureşti este „zguduită de un scandal de corupţie, în care sunt acuzaţi nouă foşti miniştri”. „Scandalul implică zeci de milioane de euro care se pare că ar fi fost ascunşi în conturi off-shore care au legătură cu politicienii” respectivi, notează acelaşi observator european, cu precizarea că cererea de ridicare a imunităţii pentru oficialităţile în cauză a fost amânată de Parlament, în momentul în care legislativul îşi încheie temporar activitatea pe perioada campaniei electorale.

Rămânem la publicaţia de la Bruxelles, care constată că „europarlamentarii le pun comisarilor oscilanţi întrebări cvasi-imposibile”. Unul din ei, Pierre Moscovici, căruia ar urma să-i revină portofoliul afacerilor economice, pare a avea o problemă „chiar din cauză că este francez”, opinează Wall Street Journal. Şi explică: economia este considerată un punct slab al politicienilor din Hexagon, în condiţiile în care economia franceză trece prin mari dificultăţi. Iar din Franţa, Le Monde titrează: „Intrare în materie încordată pentru Comisia Juncker în faţa eurodeputaţilor”.

Şi tot Le Monde face bilanţul „membrilor coaliţiei internaţionale care se opun Statului Islamic”, cu menţiunea că „Turcia şi Australia şi-au anunţat intrarea în coaliţia internaţională condusă de Statele Unite”. De la Moscova, Nezavisimaia Gazeta apreciază că „deşi atacurile aeriene împotriva poziţiilor Statului Islamic din Irak şi Siria au mai redus ardoarea ofensivelor jihadiştilor, nu se constată nici o turnură majoră în lupta antiteroristă” iniţiată de coaliţia condusă de Statele Unite.

Un alt ziar rus, Vedomosti evidenţiază că „Rusia şi Statele Unite au atins echilibrul nuclear”. „Pentru prima dată de la începutul secolului XXI, forţele strategice nucleare ruse dispun de un număr de vectori şi ogive nucleare egal cu cel al SUA”, scrie cotidianul moscovit.

Din Elveţia, cotidianul Le Temps notează că „Rusia acuză forţele ucrainene de moartea funcţionarului elveţian al Crucii Roşii Internaţionale din Doneţk”, ucis în cursul bombardamentelor asupra poziţiilor ocupate de insurgenţii proruşi. Iar după incidentul provocat de răpirea unui agent estonian de către Rusia, „Tallinn-ul arestează doi foşti ofiţeri KGB, acuzaţi de pătrundere ilegală în Estonia”, citim în The Guardian, care notează „creşterea tensiunii între cele două ţări”.

Atentă în continuare la protestele din Hong Kong, presa internaţională scrie despre atacurile lansate de mulţime împotriva demonstranţilor prodemocraţie. Confruntările „ar putea crea premisele unei reprimări a mişcării de către autorităţile care au avertizat că nu vor tolera demonstraţiile fără sfârşit”, notează Washington Post. Iar La Libre Belgique scrie că „studenţii nu vor participa la negocierile cu guvernul privind reforma electorală a teritoriului chinez”.

Acelaşi cotidian belgian relatează că Suedia devine prima ţară europeană importantă care „recunoaşte Statul Palestina”. Iar din Israel, Haaretz apreciază că „Statele Unite şi Uniunea Europeană vor critica probabil vehement decizia suedeză, de vreme ce susţin că un stat palestinian independent ar trebui să apară doar în urma unui proces negociat”.

Adriana Buzoianu