Aproape de miezul nopţii trecute, după ora Moscovei, un avion privat care rula pentru decolare de pe Aeroportul Internaţional Vnukovo, de lângă capitala Rusiei, s-a ciocnit cu o maşină de deszăpezit. Avionul a luat foc, au murit patru persoane, doi piloţi, o stewardesă şi unicul pasager, Christophe de Margerie, preşedintele-director general al Companiei franceze Total, a doua cea mai mare companie listată în Franţa şi a patra companie petrolieră în lume, conform valorii de piaţă, după Exxon, Royal Dutch Shell şi Chevron. Au fost recuperate cutiile negre ale avionului, există nişte prime declaraţii, care spun că şoferul maşinii de deszăpezire, care a supravieţuit, era sub influenţa alcoolului. Ancheta continuă, după cum relatează Aleksandr Beleavski, corespondentul Radio România Actualităţi.
Christophe de Margerie a fost cel care a adus Compania Total în Rusia în 1999. Total extrage petrol în regiunea Neneţ, în Siberia de Vest, şi deţine 18% din acţiunile Companiei Novatek, cea mai mare companie privată de profil din Rusia, valoarea acestei tranzacţii fiind de 5 miliarde de dolari. Aceasta i-a permis concernului francez să obţină o participare de 20% la proiectul Yamal LNG, de 27 miliarde de dolari, cel mai mare în Rusia în domeniul gazelor lichefiate, în care 60% din acţiuni aparţin Novatek, companie controlată de miliardarul Ghenadi Timcenko, unul din apropiaţii preşedintelui Putin. Şeful Total s-a opus suspendării acestei cooperări, în pofida faptului că Timcenko şi Novatek au fost printre primele victime ale sancţiunilor. Pe de altă parte, în septembrie, De Margerie a declarat că Total suspendă cooperarea cu Lukoil în exploatarea unui zăcământ de petrol cu grad de extracţie de dificultate sporită, în Siberia de Vest, posibil ca urmare a sancţiunilor, deşi proiectul nu era încă lansat. Rusia, la rândul său, este interesată în investiţiile şi tehnologiile avansate occidentale, mai ales pentru extracţia hidrocarburilor din zăcăminte greu accesibile, aspect vizat direct de sancţiunile americane şi europene. ExxonMobil a rezistat presiunilor până la mijlocul lunii septembrie, când, la insistenţele Administraţiei americane, a anunţat că suspendă treptat participarea la proiectul comun cu Rosneft din Marea Kara, din Oceanul Îngheţat. Rosneft şi preşedintele său, Igor Secin, un alt apropiat al Kremlinului, figurează pe lista de sancţiuni. Rezervele de petrol, de care Rosneft dispune în regiunea arctică sunt estimate la peste 38 de miliarde de tone, valoarea investiţiilor în următorii 20 de ani fiind apreciată la 400 de miliarde de dolari. Marţi, un membru al conducerii Rosneft a declarat că partenerii doresc să revină la un moment dat în acest proiect, anterior Rosneft, declarând că uşa rămâne deschisă. Tot din cauza sancţiunilor, Compania Shell ar putea suspenda cooperarea cu Gazprom în exploatarea unui zăcământ de 10-30 de miliarde de tone de petrol de şist în Siberia de Vest, cel mai mare din Rusia. În acelaşi timp, şefii celor două companii au confirmat interesul pentru continuarea şi dezvoltarea cooperării în exploatarea gazelor de la zăcământul Sahalin 2 din Marea Ohoţk, în Extremul Orient.
(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 22 octombrie)
