Obiceiul de a roade unghiile se numeşte onicofagie şi provine din limba greacă: onyx=unghie şi phagein=mâncare. Întrebaţi de ce recurg la acest gest, cei în cauză consideră că în acest fel elimină stresul. Şi de câte ori nu am văzut copii sau adulţi care îşi rodeau unghiile în momentele de stres sau plictiseală.
Copiii afectaţi de acest obicei negativ sunt cei timizi, introvertiţi, anxioşii şi uneori neglijaţi afectiv de către familie. Cauzele care conduc către instalarea acestei modificări de comportament sunt relaţiile încordate între părinţi, absenţa unui părinte, aplicarea de către părinţi a unor corecţii prin umilire sau bătaie, neintegrarea socială, exigenţele şcolare, frica de examene şi alte situaţii stresante. Toate acestea transformându-se într-un mod prin care copilul îşi exprimă agresivitatea către propria persoană şi nu către lumea exterioară.
În Olanda, onicofagia este o problemă atât de serioasă pentru sănătatea populaţiei, motiv pentru autorităţile au luat decizia de a înfiinţa chiar un spital de onicofagie şi anume Institutul de Onicofagie Patologică din Venlo. Rata de vindecare a celor care vor să scape de acest obicei este de aproape 98%, după aproximativ o lună. Asociaţia Psihiatrică din Statele Unite ale Americii se gândeşte serios să schimbe încadrarea în unele cazuri de la un gest aparent inofensiv la tulburare obsesiv-compulsivă.
Rosul unghiilor este un obicei foarte răspândit, aproximativ un sfert din copii îşi rod unghiile, conform studiilor de specialitate. Din cauză ca acest gest ajunge sa nu mai poată fi controlat şi se transformă într-un gest reflex, poate crea probleme grave de sănătate atunci când mâinile sunt murdare. Bacteriile care se află pe mâini şi sub unghii pot provoca infecţii digestive grave, herpes, deteriorarea smalţului dinţilor şi chiar pot transmite virusul hepatitei virale de tip A. În timp, aceşti copii se pot alege cu unghii deformate dacă este afectat ţesutul de sub unghie. Rănile provocate pot duce la infecţii severe, locul respectiv fiind predispus infecţiilor cu ciuperci, viruşi sau bacterii.
Rosul unghiilor se poate transforma într-un obicei foarte grav atunci când copilul îşi cauzează singur durere, ajungând să nu îşi mai folosească mâinile din cauza rănilor provocate. În calitate de părinţilor trebuie sa îndepărtăm cauza care declanşează acest obicei şi să o îndepărtăm. În nici un caz nu trebuie să pedepseşti copilul pentru acest obicei, mai degrabă trebuie să discuţi cu copilul şi să încerci să îl motivezi să renunţe la obicei care este un semn de tensiune nervoasă.
Dragostea părinţilor, responsabilizarea şi creşterea încrederii de sine a copilului sunt cele mai bune remedii pentru vindecarea onicofagiei şi extrem de rar este nevoie de ajutor de specialitate.
Iuliana Gheorghe
