Banca Central Europeană a achiziţionat săptămâna trecută obligaţiuni ipotecare (covered bonds) în valoare de 1,70 miliarde de euro, în cea mai recentă încercare de a stimula economia zonei euro. Acest program de achiziţii de active, în valoare de 2.600 miliarde de euro , care se va întinde pe o perioadă de cel puţin doi ani, va stimula piaţa pentru acest gen de credite şi, de asemenea, va sprijini creditarea firmelor mici şi mijlocii, care formează coloana vertebrală a economiei zonei euro.
BCE a demarat achiziţiile în 20 octombrie, revenind pe piaţă pentru a treia oară în ultimii şase ani, ca parte a încercării de a tempera deflaţia şi a redresa economia zonei euro.
Pentru ca planul vizând achiziţionarea de ABS-uri să se aplice la toate ţările din zona euro, inclusiv la state precum Grecia şi Cipru, este nevoie ca BCE să-şi relaxeze standardele privind ratingul minim solicitat pentru garanţiile care trebuie oferite de cei care doresc să beneficieze de operaţiunile de finanţare. Însă, Germania, cea mai mare economie din zona euro, se opune acestei relaxări.
***
Fondul Monetar Internaţional a salutat încheierea cu succes a testelor de stres derulate de Banca Central Europeană în rândul băncilor din zona euro. „Suntem de acord cu BCE că acesta este un prim pas important şi susţinem hotărârea sa de a repeta anual exerciţiul şi de a îmbunătăţi constant procesul”, a arătat FMI.
***
Subsidiarele grupurilor bancare care activează pe piaţa românească, cuprinse în evaluările realizate la nivel european, au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate, a anunţat Banca Naţională a României.
Banca centrală menţionează de asemenea rezultatele testelor de stres derulate la nivel naţional, din care reiese că băncile din sistem au un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu încadrare în limitele reglementate la nivel internaţional.
***
Rezultatele testelor de stres derulate de Banca Central Europeană ar putea duce la o consolidare a industriei financiare italiene, a afirmat directorul general al Asociaţiei Bancare Italiene (ABI), Giovanni Sabatini. Deoarece Banca Monte dei Paschi di Siena, a treia mare bancă a ţării, trebuie să-şi majoreze capitalul cu 2,1 miliarde de euro, Banca Centrală a Italiei va favoriza o potenţială fuziune a Monte Paschi.
Testele de stres au arătat că sistemul bancar italian rămâne solid, doar Monte Paschi şi Banca Carige SpA au nevoie de majorarea capitalului, a subliniat Sabatini. La bursa de la Milano, acţiunile Monte Paschi şi Banca Carige SpA au fost suspendate de la tranzacţionare, în urma declinului accentuat al titlurilor celor două instituţii.
***
Italia intenţionează să pună în practică un pachet de măsuri cu scopul de a reduce cu 0,3 puncte deficitul pe anul 2015. Măsurile anunţate de Guvern pentru a atinge obiectivele bugetare pe termen mediu valorează 4,5 miliarde: 3,3 miliarde provin din fondul pentru reducerea taxelor; 0,5 miliarde din fondurile pentru co-finanţarea UE şi 0,73 miliarde dintr-o extindere a schemei de taxare inversă TVA. Comisia Europeană a răspus imediat exprimându-şi „mulţumirea faţă de colaborarea constructivă a Italiei”.
Ministrul italian al Economiei a specificat în scrisoarea către Comisie că „Guvernul italian a decis să amâne până în anul 2017 realizarea unui buget echilibrat structural, cu scopul de a putea face faţă acestor condiţii economice deosebit de dificile, care, cel puţin în anul 2014 şi în 2015 vor trebui considerate ca nişte circumstanţe excepţionale”.
***
Franţa, al cărei proiect de buget pe 2015 a fost criticat de Comisia Europeană, a prezentat noi măsuri care vor permite reducerea deficitului său public cu 3,6 miliarde de euro în plus faţă de cât era prevăzut. În ceea ce priveşte deficitul structural, acesta ar trebui să se diminueze şi el cu peste 0,5% din PIB între 2014 şi 2015.
***
În ultimii ani, Grecia a devenit un adevărat fief al austerităţii şi recesiunii. Între 2008 şi 2013, PIB-ul a scăzut cu 25% iar începând din 2007 veniturile pe familie au scăzut cu 23%, potrivit unui raport publicat în septembrie de Julius Baer Group. Procentul grecilor ameninţaţi de sărăcie sau de mari lipsuri a atins 35,7%,, după ce, în 2009, acesta fusese de 27,6%.
În consecinţă, tot mai mulţi oameni se înglodează în datorii, miliarde de euro în credite neperformante adunându-se lunar la nota de plată (în luna august, asemenea credite totalizau cel puţin 75 miliarde euro sau peste 34% din totalul creditării). În septembrie, datoriile de la plata impozitelor se ridicau la 70,16 miliarde euro. Tocmai când regresul economiei a făcut ca datoria publică să reprezinte un imens procent de 174,9% din PIB, lipsa creditării şi impozitele la cote dintre cele mai mari au afectat afacerile, ridicând rata şomajului şi menţinând-o la un nivel ridicat.
Indexul bursei din Atena a pierdut 13,57 de puncte în trei zile, iar dobânda obligaţiunilor cu scadenţă la zece ani a scăzut sub 9% .
***
Economia Rusiei a înregistrat un avans de 1,1% în septembrie, comparativ cu o creştere zero în august. În primele trei trimestre din acest an PIB-ul Rusiei a crescut cu 0,8%. Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 0,5% în 2014, faţă de 1,2% în 2013, după aproape de un deceniu în care ritmul anual de creştere a fost de aproximativ 7%, înaintea crizei financiare.
Anul acesta, autorităţile de politică monetară de la Banca Centrală a Rusiei au majorat de trei ori rata dobânzii de referinţă pentru a reduce inflaţia, după ce escaladarea turbulenţelor a condus la ieşiri masive de capital din Rusia, rubla s-a depreciat la un nivel record, iar ritmul de creştere al economiei a încetinit.
***
Veniturile lunare din taxele percepute la cel de-al doilea pod peste Dunăre, între Vidin şi Calafat, în ambele sensuri, variază între 850.000 şi 1,25 de milioane de euro. Taxele de trecere a podului, într-o singură direcţie, sunt de 6 euro pentru autoturisme, 37 de euro pentru camioanele de peste 12 tone şi între 18 şi 25 de euro pentru camionele de tonaj mai mic şi pentru autobuze. Valoarea taxelor este stabilită printr-o decizie a guvernelor român şi bulgar.
Veniturile aduse de autoturisme reprezintă de la 5% la 10% din veniturile lunare primite de la toate mijloacele de transport care trec podul. În situaţia în care există încasări lunare de circa 1 milion de euro, procentul de 5% provenit din taxe pentru maşini mici reprezintă 50.000 de euro, la care se adaugă şi TVA-ul în ambele direcţii. Este posibil ca taxa să fie redusă la jumătate – la 3 euro.
Podul este traversat cel mai mult de TIR-uri înmatriculate în Bulgaria – circa 2/3 din numărul total al mijloacelor de transport care trec podul. Pe locul doi sunt transportatorii din Polonia, care reprezintă circa 12-14%, iar pe locul trei sunt transportatorii turci – cu 8-10%. Doar 5-6% dintre toate automobilele care trec podul aparţin transportatorilor români.
***
Compania energetică austriacă OMV şi omoloaga sa americană, Exxon Mobil au lansat forajele pentru noi posibile rezerve în largul coastelor româneşti. Ambele companii au anunţat începerea operaţiunilor la un nou proiect numit Neptun, în apele româneşti ale Mării Negre. România are unele dintre cele mai mari rezerve dovedite de petrol din Europa, deşi producţia a fost în declin constant. Blocul Neptun se află în apele de adâncime ale României.
O mare parte din activitatea din zona de adâncime a Mării Negre este de natură de pionierat, implicând riscuri investiţionale mari şi, prin urmare, necesitând un cadru de investiţii stabil. OMV şi Exxon au semnat un acord de parteneriat pentru explorare şi producţie în regiune, în 2008.
***
Ungaria ar putea demara în următoarele şase luni lucrările de construcţie la secţiunea din conducta South Stream de pe teritoriul său şi să finalizeze proiectul în 2017.
Compania de stat MVM deţine 50% din acţiunile secţiunii din Ungaria a proiectului South Stream, un gazoduct destinat transportului gazului natural rusesc în Europa, ocolind însă Ucraina. Ungaria vrea să urgenteze acest proiect promovat de grupul rus Gazprom, dar se loveşte de rezistenţa exprimată de Comisia Europeană, care consideră că proiectul South Stream nu respectă decizia sa, care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale.
Autorităţile de la Budapesta şi-au exprimat sprijinul faţă de proiectul South Stream, precum şi faţă de alte proiecte energetice convenite cu Rusia, printre care construcţia unui depozit de gaze naturale şi construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks.
La începutul acestei luni, MVM a anunţat că Ungaria va stoca pe teritoriul său 700 milioane metri cubi de gaze naturale pentru Gazprom, pentru a ajuta firma rusească să-şi îndeplinească angajamentele cuprinse în contractele pe termen lung, în situaţia în care vor fi probleme cu rutele normale de transport.
***
Pensionarii din Marea Britanie sunt unii dintre cei mai năpăstuiţi din UE şi sunt într-un mai mare pericol de a ajunge în sărăcie decât cei din Europa de Est. 15 ţări se clasează înaintea Marii Britanii în funcţie de nivelul de sărăcie în rândurile celor de peste 65 de ani, potrivit unui nou raport al Centrului Internaţional pentru longevitate. Marea Britanie are rezultate mai proaste decât ţări precum România, Polonia şi Letonia, în ciuda faptului că este a doua cea mai bogată din Uniune. Un sistem eşuat al pensiilor publice şi ocuparea redusă a forţei de muncă la vârste mai înaintate a lăsat 1,7 milioane de bătrâni sub pragul de sărăcie, spun experţii. Circa 16,1 la sută dintre pensionarii britanici trăiesc într-o sărăcie relativă, în timp ce România are doar 15,4 la sută în aceeaşi situaţie, iar Letonia 13,9 la sută. Germania, Austria, Spania, Danemarca, Polonia, Irlanda, Franţa, Norvegia, Slovacia, Luxemburg, Republica Cehă, Ungaria şi Olanda au toate rezultate mai bune decât Marea Britanie.
Victor Ionescu
