Parlamentul European respinge moţiunea de cenzură prezentată împotriva lui Juncker, pentru cazul «LuxLeaks»

Parlamentul European (PE) a respins joia aceasta moţiunea de cenzură prezentată împotriva Comisiei Europene pe care o prezidează Jean-Claude Juncker, cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru şi 88 de abţineri. Moţiunea a fost prezentată la 12 noiembrie, în urma dezbaterii din plenul PE, pentru cazul «LuxLeaks». Luni, PE a susţinut o altă dezbatere pe tema moţiunii de cenzură.
Pentru ca moţiunea să treacă, era nevoie de o dublă majoritate: două treimi din voturile emise şi de majoritatea deputaţilor din PE (adică, 376).
Moţiunea a fost prezentată de deputaţii din grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EDFF), în care se încadrează eurodeputaţii britanicului UKIP al lui Nigel Farage şi formaţiunea politică Mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo, dar a contat şi pe sprijinul parlamentarilor neînscrişi, printre care preşedinta frontului Naţional Francez, Marine Le Pen.
Textul moţiunii de cenzură denunţa faptul că statele membre UE au pierdut „miliarde de euro din posibilele încasările fiscale, ca urmare a agresivelor sisteme de evaziune fiscală derulate de unele societăţi stabilite în Luxemburg pe perioada în care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ocupat postul de prim-ministru”. În plus, îl acuza pe Juncker de faptul că este „responsabilul direct al politicilor de evaziune fiscală” şi considera că este „intolerabil ca o persoană responsabilă de agresive politici de evaziune fiscală să ocupe postul de preşedinte al Comisiei Europene”.
Preşedintele Comisiei Europene a admis că a existat o „excesivă inginerie fiscală” în Luxemburg, deşi repetă mereu că acest tip de acorduri există în 22 de state membre şi a i-a dat undă verde comisarului european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, să investigheze dacă aceste acorduri erau ilegale (ceea ce se întâmplă deja în cazurile Amazon şi Fiat).
În plus, Juncker a anunţat noi măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale de către multinaţionale, în particular, crearea unei baze comune la impozitul pentru societăţi şi schimbul automat de informaţii între statele membre privind deciziile de impunere anticipate care să avantajeze acest tip de companii.
Traducerea: Veronica Popa

(www.larazon.es)