La microfon, pe internet sau în ziare, declaraţiile personalităţilor care au un cuvânt greu de spus în ţara lor sau în lume au atras mereu atenţia presei internaţionale, iar poziţia lor pote fi deseori considerată barometrul unor evenimente aşteptate sau neaşteptate.
O astfel de personalitate este conducătorul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, care, după cum afirmă ziarul american „The New York Times”, „a rupt tăcerea, afirmând că Iranul va înfrunta Occidentul în tratativele nucleare”. „America şi coloniile europene s-au unit, susţinând că vor face tot ce pot ca să îngenuncheze Iranul, dar nu au putut face asta şi nici nu vor putea să o facă”. Declaraţiile par dure, dar, în opinia celor de la „The New York Times”, „ele sugerează că ayatollahul va continua să sprijine negocierile, dar se îndoieşte că rezultatul va duce la un acord satisfăcător”. În ceea ce-l priveşte, cotidianul israelian „Ha’aretz” citează nişte comentarii ale ayatollahului la adresa Israelului: „Regimul sionist urmăreşte ocuparea Ierusalimului şi a lăcaşelor sfinte şi incearcă să-şi atingă scopul omorând copii şi adulţi, prin violenţă şi cu pumn de fier. Iar singura cale de a pune capăt crimelor Israelului este aceea de a elimina regimul sionist”, subliniază”Ha’aretz”, citându-l pe ayatollah. Pe plan european, iniţiativele noului peşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, atrag şi ele atenţia. Presa franceză comentează aceste planuri prin titluri cât se poate de clare: „Un plan de 315 miliarde euro pentru relansarea investiţiilor”, titrează „Le Monde”; „Juncker dezvăluie planul său de 315 miliarde”, anunţă şi „Le Figaro”, care adaugă şi că „Parisul şi Berlinul salută planul lui Juncker”. Dar săptămânalul „L’Express” oferă şi „trei motive ca să ne îndoim de planurile lui Juncker, şi anume: fondul este virtual, amploarea sa este insuficientă, iar experienţele din trecut nu invită la optimism”. Publicaţia poloneză „Gazeta Wyborcza” are şi ea îndoielile sale, întrebându-se: „Oare ţările bogate vor vrea să finanţeze proiecte în Polonia, Bulgaria sau România? Vor înţelege oare politicienii occidentali că intrarea mai puternică a noilor membri ai Uniunii Europene pe piaţa europeană poate fi o şansă pentru întreaga Europă?”. În sfârşit, alte declaraţii, de-astă dată cele ale cancelarului german Angela Merkel, fac şi ele valuri în presă. Cotidianul american „The Wall Street Journal” titrează: „Merkel acuză Rusia că încalcă ordinea paşnică a Europei”, iar ziarul britanic „The Guardian” explică „de ce Angela Merkel îşi ia adio de la Ostpolitik, adică de la politica prietenoasă faţă de Rusia, promovată de predecesori ca Willy Brandt sau Gerhard Schröder”. Săptămânalul german „Der Spiegel” remarcă şi el schimbarea de ton, subliniind că „doamna Merkel vorbeşte acum deschis despre ‘teze învechite legate de sferele de influenţă şi despre gesturi care încalcă legislaţia internaţională’. În privinţa Rusiei, „toată lumea a ajuns la capătul răbdării”, notează acelaşi „Der Spiegel”. „Europa a ajuns la capătul puterilor în criza cu Rusia, iar un asemenea capăt e periculos”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
