Expoziţie de artă şi arhitectură ortodoxă românească la Barcelona

exposicio-art-arquitectura-ortodoxa-romanesaParohia ortodoxă română Sf Gheorghe din Barcelona organizează în capitala catalană la sala de expoziţii a Mănăstririi Sant Pau del Camp, expoziţia „Martyrium”. Evenimentul care se desfăşoară pe parcursul lunii decembrie este prilejuit de împlinirea a 300 de ani de la martiriul domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a unui sfert de secol de la răstunarea regimului comunist în România. Evenimentul beneficiază şi de sprijinul Primăriei din Barcelona, al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, al Arhiepiscopiei din Barcelona, Universităţii Politehnice din Catalonia şi al Biroului de arhitectură TGIN. În acest sens, Parohia Sf Gheorghe a editat mai multe pliante în versiune dublă: catalano-română şi castiliano-engleză.

Expoziţia – împărţită în două secţiuni – conţine mai multe picturi ale Elenei Murariu despre viaţa şi martiriul Sfinţilor Brâncoveni, precum şi o serie de fotografii cu fresce din Ortodoxia românească. Prezent la deschiderea evenimentului, Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei a subliniat că pentru comunitatea de români din Barcelona, expoziţia este de o mare însemnătate, întrucât îi ajută pe cei aflaţi departe de ţară, să-şi păstreze cultura şi limba, dar mai ales credinţa pe care a mărturisit-o şi Constantin Brâncoveanu atunci când le-a spus copiilor săi: „Fiii mei, fiii mei! Iată toate avuţiile şi orice alta am pierdut. Să nu ne pierdem încă şi sufletele! Staţi tare, bărbăteşte, dragii mei şi nu băgaţi seamă de moarte; priviţi la Hristos Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit! Credeţi tare în Acesta şi nu vă mişcaţi, nici vă clintiţi din Credinţa Pravoslavnică pentru viaţa şi pentru lumea aceasta! Aduceţi-vă aminte de Sfântul Pavel, ce zice: că nicio sabie, nici îmbulzeala, nici moarte, nici orice alta nu-l va despărţi de Hristos, că nu sunt vrednice muncile şi nevoile aceste de aici spre mărirea ce o va da Hristos. Acum dară, o dulcii mei fii, cu sângele nostru să spălăm păcatele noastre”.

La deschiderea expoziţiei, au mai participat şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, personalităţi din cultură, preoţi ortodocşi şi catolici, dar şi români stabiliţi în Spania.

2014 a fost declarat „Anul Brâncoveanu”, pentru a aduce un oamgiu celui care a avut o contribuţie deosebit de importantă la istoria şi cultura naţională.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost acuzat de trădare de către Imperiul Otoman căruia îi era vasal, întrucât nu a vrut să-şi implice armata în războiul ruso-turc dintre anii 1710-1711, păstrându-se în expectativă. La ordinul sultanului Ahmed al III-lea, domnitorul român a fost capturat şi adus împreună cu fiii şi ginerii săi, la Constantinopol. După mai multe luni de torturi în închisoare, domnitorului împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache, li s-a cerut să treacă la religia musulmană. În cazul în care un creştin devenea musulman, era iertat de condamnarea la moarte. Fiindcă au refuzat să renunţe la creştinism, au fost decapitaţi la 15 august 1714, în ziua Adormirii Maicii Domunului (şi zi onomastică a soţiei domnitorului, Maria), iar trupurile le-au fost aruncate în mare.

Pentru jertfa întru-Hristos, în anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărânt canonizarea lor.

Articol de Veronica Popa