Tensiunile Est-Vest capătă noi dimensiuni, iar polarizarea, cel puţin retorică, devine tot mai accentuată. Presa internaţională oglindeşte aceste tendinţe, cu tonalităţi atenuate pe segmentul economic. „Cancelarul german Angela Merkel este dezamăgită de promisiunile încălcate de Moscova, în timp ce îngrijorările privind manevrele aeriene ruseşti cresc”, notează EU-Observer. În schimb, ministrul belgian de externe, Didier Reynders, susţine că trebuie găsit un nou echilibru cu Rusia, iar scopul nu este acela de a o izola”, consemnează La Libre Belgique după întrevederea de la Moscova dintre oficialul belgian şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Ţările din est par să fi făcut deja opţiunea. „Integrarea în NATO este singura şansă a Republicii Moldova de a ajunge în UE”, titrează Jurnal de la Chişinău şi precizează că „Ucraina este hotărâtă să ajungă cât mai rapid în NATO” şi urmăreşte obţinerea statutului de „aliat militar” al SUA, după ce preşedintele Poroşenko a cerut parlamentului de la Kiev să voteze proiectul de lege privind anularea neutralităţii ţării în regim de urgenţă. „Aruncându-i pe ucraineni în braţele lui Putin” este titlul sub care New York Times atrage atenţia asupra unor aspecte ceva mai subtile. „Preşedintele rus este cel care aţâţă spiritele în est”, este de părere ziarul american şi continuă: „Dar o face cu ingrediente locale, în timp ce Occidentul se pare că a uitat lecţiile propriei sale istorii, când după războiul rece, în acele momente de haos, popoarele din Europa de Est şi-au întors privirile spre Vest. În 2014 oamenii din estul Ucrainei se vor întoarce spre oricine le oferă pâine şi siguranţă, respectându-le totodată limba şi cultura. Se uită în jur şi se pare că îşi întorc tot mai mult privirile spre Est”, concluzionează New York Times. Totuşi, „Germanii spun niet”, anunţă Gazeta Wyborcza şi subliniază că „Trimişii Kremlinului încearcă să convingă Berlinul pentru un aranjament în problema Ucrainei, dar fără succes”. Însă, problema energetică rămâne preocuparea din centrul discuţiilor. Danas consideră că „Putin încearcă să manipuleze Belgradul” şi subliniază că „Prin oprirea proiectului South Stream, Vladimir Putin încearcă să ridice un obstacol între UE şi Balcanii de Vest, fiind conştient că această regiune este dependentă de livrarea de gaze naturale ruseşti”. „Belgradul a fost părăsit de Moscova”, opinează La Libre Belgique. „Pumnalul a fost înfipt în spatele guvernului sârb de către aliatul tradiţional, marele frate rus. Prin anunţul abandonării proiectului South Stream, Vladimir Putin a lovit ambiţiile economice ale Belgradului”, apreciază gazeta belgiană. Nu la fel par să stea lucrurile în cazul Budapestei. „Ungaria şi Rusia au semnat un pachet de acorduri privind centrala nucleară de la Paks (Pocş)”, scrie Gazeta Wyborcza, care anunţă şi că „Ucraina a reluat importul de gaz din Rusia”, informaţie confirmată şi de Interfax. Peste ocean problemele stringente sunt de altă natură. „SUA dezvăluie într-un raport al Senatului american metodele de interogare folosite de CIA în cazul deţinuţilor suspectaţi de a avea legături cu Al-Qaeda, consemnează Diario de Noticias. „Raportul descrie metode brutale şi degradante folosite de programul CIA”, aflăm din Stars and Stripes, jurnalul armatei americane, în timp ce Washington Post remarcă faptul că preşedintele Obama elogiază activitatea CIA în lupta contra Al-Qaeda, însă apreciază că sistemul utilizat împotriva deţinuţilor suspecţi „a adus atingeri importante asupra reputaţiei Americii în lume şi a îngreunat urmărirea intereselor sale cu aliaţii şi partenerii”. O ştire îngrijorătoare a AFP. „NATO a detectat duminică noi avioane militare ruseşti în apropierea graniţelor, deasupra Mării Baltice, ale căror dispozitive sunt capabile să transporte bombe nucleare, a declarat purtătorul de cuvânt al Alianţei. În timp ce majoritatea interceptărilor conduse de NATO la Marea Baltică sunt operaţiuni de rutină, interceptarea efectuată duminică reprezintă un nivel semnificativ al activităţii Rusiei”, a mai afirmat oficialul NATO. Secretarul general al organizaţiei, Stoltenberg, anunaţase recent că peste 400 de aparate militare ruseşti au fost intercepate de avioane de luptă ale NATO în acest an, o creştere de 50% faţă de anul anterior. „Activitatea militară a Rusiei a fost considerabilă în aceste luni, iar aceasta poate fi destabilizatoare şi potenţial periculoasă dacă normele internaţionale nu sunt respectate, a mai atenţionat oficialul NATO.
Iulia Lăpădat
