Procese larg mediatizate in 2014

* Procesul lui Oscar Pistorius condamnat pentru omor din culpă

După un proces aflat în centrul atenţiei presei internaţionale, campionul paralimpic sud-african Oscar Pistorius a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru omor din culpă. Pistorius a mai primit o condamnare cu suspendare, la trei ani de închisoare pentru folosire de arme de foc.
Ulterior, judecătoarea Thokozile Masipa a anunţat că procesul va fi rejudecat în apel, la cererea Parchetului. Aceeaşi judecătoare a dictat şi sentinţa în procesul lui Oscar Pistorius, condamnat pentru uciderea prietenei sale Reeva Steenkamp, pe care a împuşcat-o prin uşa închisă a toaletei locuinţei sale, în 14 februarie 2013. Parchetul a contestat această sentinţă, pe motiv că reprezentanţii săi nu au putut fi convinşi de caracterul involuntar al crimei comise de Oscar Pistorius, „doar pentru că sportivul a susţinut acest lucru”.
În pledoria finală, procurorul Gerrie Nel a apreciat că sportivul sud-african a împuşcat-o în timpul unei dispute pe Reeva Steenkamp, un manechin de 29 ani cu care era împreună de 3 luni. La rândul său, avocatul Barry Roux a reamintit, apoi, că atletul dublu amputat, devenit, potrivit apărătorului, hipersensibil din cauza handicapului său, se declara nevinovat.
Oscar Pistorius, 27 de ani, afirmă că şi-a ucis prietena din eroare, crezând că trage cu arma asupra unui spărgător ascuns în toaletă, în plină noapte. „Nu am avut timp să stau pe gânduri. Am auzit zgomot, am crezut că a venit cineva să mă atace, aşa că am tras”, a explicat el Curţii în aprilie.
Mama Reevei, June, nu a vorbit în sala de judecată, dar a vorbit cu jurnaliştii la începutul procesului. Ea a spus că vrea să îl vadă pe Pistorius în sală pentru că vrea să se asigure că atletul ştie că ea este acolo şi îşi reprezintă fiica.
Un fost poliţist, care ajunsese primul la locul crimei, a spus că unul dintre ofiţeri a manevrat arma lui Pistorius fără să poarte mănuşi. Acest incident a oferit apărării motiv să se îndoiască de investigaţia poliţiei.
În 12 septembrie 2014, campionul paralimpic sud-african Oscar Pistorious a fost declarat vinovat pentru ucidere din culpă, după ce judecătoarea Thokosile Masipa de la Înalta Curte din Pretoria a exclus încadrările de crimă cu premeditare şi crimă cu intenţie în cazul morţii iubitei lui Pistorius, Reeva Steenkamp. Aceeaşi judecătoare a decis şi sentinţa de cinci ani închisoare cu executare pentru Oscar Pistorius, în 21 octombrie 2014. În urma deciziei judiciare anunţate tot de judecătoarea Thokosile Masipa, la 10 decembrie 2014, procesul campionului paralimpic sud-african va fi reexaminat. Magistraţii Curţii Supreme de apel din Africa de Sud vor verifica dacă judecătoarea a aplicat corect legea, condamnându-l pe Pistorius pentru omucidere involuntară şi nu pentru uciderea intenţionată a Reevei Steenkamp. Iar de această dată atletul ar putea primi o pedeapsă mult mai severă.

* Decizia judiciară în cazul Michael Brown

După mai multe săptămâni de aşteptare, protestatarii din Ferguson, statul american Missouri, au ascultat în 26 noiembrie vestea de care se temeau: juraţii din St Louis County nu l-au pus sub acuzare pe ofiţerul de poliţie Darren Wilson, pentru uciderea lui Michael Brown, adolescentul afro-american omorât prin împuşcare de Wilson, în vara aceasta. Michael Brown, de 18 ani, nu era înarmat în momentul în care a fost ucis de gloanţele trase de ofiţerul Darren Wilson, în plină zi, pe o stradă din Ferguson. În corpul victimei s-au găsit şase gloanţe, după cum au arătat trei autopsii. Corpul tânărului a rămas la vedere în stradă timp de mai multe ore, în soare, provocând furia localnicilor care au considerat că este vorba de un nou indiciu al dispreţului forţelor de ordine la adresa populaţiei de culoare. Brown urma să se înscrie la un colegiu şi nu avea cazier, deşi poliţia locală îl acuză că ar fi fost autorul unui furt dintr-un magazin de cartier, cu puţin timp înainte de a fi împuşcat. Poliţistul care l-a ucis a fost identificat abia după o săptămână.
Uciderea lui Brown şi protestele declanşate ulterior în Ferguson au stârnit controverse în întreaga Americă, asupra unor teme de interes general, precum rasa, justiţia şi brutalitatea poliţiei.
Hotărârea la care au ajuns juraţii americani a declanşat un nou val de proteste ale populaţiei care a suspectat o atitudine îngăduitoare în privinţa poliţistului. Deşi juraţii nu au decis să-l pună sub acuzare pe dl Wilson, dovezile pe care le-au primit – chiar şi mărturia dlui Wilson însuşi – arată limpede că dacă ar fi tratat cu mai multă responsabilitate îndeplinirea meseriei de poliţist, în luna august, ar fi putut salva o viaţă.

* Cazul Eric Garner, după Michael Brown

Juraţii din Staten Island (SUA) au văzut desigur aceleaşi înregistrări video pe care le-au văzut toţi ceilalţi: acestea arată un grup de poliţişti din New York City care îl încolţesc şi ucid pe bărbatul de culoare neînarmat, Eric Garner. Şi totuşi ei nu au formulat acuzaţii împotriva ofiţerului în uniformă, Daniel Pantaleo, care în înregistrare poate fi văzut plasând în jurul gâtului lui Garner un dispozitiv foarte strâns, care este interzis de departament, aruncându-l la pământ şi împingându-i capul pe asfalt. Dezechilibrul dintre soarta dlui Garner, aflat pe un drum din Saten Island în iulie, şi presupusa sa infracţiune, de a fi vândut ţigări fără autorizaţie, este considerat de presa americană „un act poliţienesc vicios”. Ofiţerul Pantaleo a folosit tactici interzise pentru a brutaliza un cetăţean care nu avea un comportament agresiv, nu risca să fugă, nu a ameninţat cu arma şi era cu mult depăşit numericeşte. Deşi nu va fi deschisă o anchetă penală locală, Departamentul Justiţiei va investigha acest caz marcat de încălcarea drepturilor civile ale victimei. Presa americană remarcă „frecvenţa îngrozitoare a coliziunilor fatale dintre bărbaţi de culoare şi poliţie”.
Sentinţa a fost anunţată după cea pronunţată în privinţa unui alt ofiţer, din localitatea Ferguson, care l-a împuşcat mortal pe adolescentul de culoare neînarmat, Michael Brown.
Dl Garner avea 43 de ani şi a lăsat în urma sa o soţie şi şase copii. În înregistrarea video a ultimelor momente ale vieţii lui, pot fi auzite ultimele cuvinte ale lui Garner: „Nu pot să respir!”. Cuvinte preluate ulterior de protestatarii americani.

* Adolescentul George Stinney Jr a fost condamnat la moarte în 10 minute şi a fost exonerat după 70 de ani

În martie 1944, în sudul american dominat de prejudecăţi rasiale, în târgul Alcolu din South Carolina, poliţia l-a ridicat pe George Stinney Jr, adolescent de culoare, care avea 14 ani. Părinţii lui nu erau acasă, când poliţiştii i-au pus cătuşe lui George şi fratelui lui mai mare, Johnnie, arestându-i. Două fete albe fuseseră omorâte, fiind bătute cu brutalitate şi aruncate într-un iaz. Se spune că George şi sora lui mai mică au fost ultimele persoane care le văzuseră în viaţă. Ulterior, autorităţile l-au eliberat pe fratele lui mai mare, reţinându-l pe George. După ce l-a interogat într-o încăpere mică, singur – fără părinţi şi fără avocat -, poliţia a susţinut că băiatul a mărturisit că le-a ucis pe Betty June Binnicker, de 11 ani, şi pe Mary Emma Thames, de 8 ani, recunoscând că a vrut să facă sex cu Betty. Procesul deschis rapid a durat două ore, iar juraţii au deliberat timp de 10 minute, condamnându-l pe George Stinney la moarte. La 16 iunie 1944, el a fost executat pe scaunul electric şi a devenit cel mai tânăr condamnat din perioada modernă trimis la moarte. Acum însă, la 70 de ani de la execuţie, a fost exonerat.
Judecătorul care a rejudecat cazul, Carmen Mullen, a spus: „Nu ştiu vreo altă nedreptate mai mare decât încălcarea drepturilor constituţionale care mi-a fost dovedită în acest caz”.
Dosarul a frământat localitatea de la început, dar a intrat din nou în atenţia autorităţilor după ce istoricul George Frierson, membru în consiliul şcolar local, a început să studieze cazul cu câţiva ani în urmă. Între timp, şi un deţinut care s-a aflat în aceeaşi celulă cu adolescentul executat a declarat că băiatul a negat acuzaţiile. El ar fi spus: „Nu eu sunt făptaşul. De ce vor să mă ucidă pentru o faptă pe care nu am săvârşit-o?”
Familia lui Stinney a luat drumul pribegiei. Fratele lui, Charles, care acum are 80 de ani, spune că nu au făcut niciodată recurs din cauză că erau îngroziţi şi credeau că ceea ce i se întâmplase lui George i se putem întâmpla oricărui alt membru al familiei.

* Înalt demnitar din China condamnat la închisoare pe viaţă pentru corupţie

Un fost membru al Comitetului pentru planificare economică al Chinei a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru luare de mită, la 10 decembrie, după ce o fostă amantă i-a adus public multiple acuzaţii. Verdictul de vinovăţie pronunţat la adresa lui Liu Tienan, fost director adjunct al Comitetului pentru dezvoltare şi reformă naţională, cea mai înaltă agenţie de planificare economică a Chinei, este cea mai recentă acţiune din campania anticorupţie foarte mediatizată lansată de Partidul comunist.
„Liu Tienan este condamnat la închisoare pe viaţă pentru mituire”, a anunţat tribunalul popular din Langfang. El a fost găsit vinovat de luare de mită în valoare de 35,58 de milioane de yuani (sau 3,7 milioane de lire sterline), sub formă de bani şi cadouri pentru fiul său, între care o vilă la Beijing şi un Porsche, în schimbul aprobării unor proiecte şi altor favoruri, a spus tribunalui în cursul procesului desfăşurat în septembrie. El şi-a recunoscut vina, se arată în documentele judiciare. Liu a fost găsit vinovat în urma informaţiilor acuzatoare date de amanta lui unui cunoscut jurnalist, care apoi a postat online acuzaţiile ei despre afaceri tenebroase, diplome universitare false şi ameninţări cu moartea.
Autorităţile Partidului comunist au lansat o foarte mediatizată campanie anticorupţie, de la ascensiunea lui Xi Jinping în fruntea ţării, cu doi ani în urmă. Dar criticii spun că pentru combaterea corupţiei endemice nu au fost introduse nici un fel de reforme sistemice care să sporească transparenţa.
Liu avea relaţii cu fostul şef al securităţii, Zhou Yongkang, şi cu fostul şef al Corporaţiei Naţionale a Petrolului (CNCP), Jiang Jiemin, ambii anchetaţi actualmente pentru corupţie. Zhou – care a fost exclus din Partidul Comunist şi arestat în urmă cu trei săptămâni – a condus şi el cu ceva vreme în urmă CNCP şi de la sectorul petrolului a ajuns în elita Comitetului permanent al biroului politic. El este oficialitatea cu cel mai înalt rang din Partidul Comunist anchetată, de la procesul „Bandei celor Patru” – facţiune din care făcea parte văduva liderului fondator Mao Zedong – din 1980. Arestarea lui Zhou era aşteptată de mai multe luni şi observatorii consideră că evidenţiază hotărârea preşedintelui Xi de a-şi consolida controlul ferm asupra puterii.

Adriana Buzoianu