Creşterea bugetului pentru Ministerul Apărării la cel puţin două procente din PIB a fost discutată la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanţii tuturor formaţiunilor parlamentare.
***
Declaraţii ale preşedintelui PSD, Victor Ponta, premierul României, la sediul partidului
Victor Ponta: /…/ şi avem aici ceea ce deja am început să pregătim pe zona de fonduri europene, de creşteri de creare de locuri de muncă, salarii, pensii şi proiectele politice ale noastre, calendarul politic pentru anul 2015. Vreau să spun un singur lucru cât sunt şi cei de la presă, în baza discuţiilor pe care le-am avut deja în comitetul executiv şi a votului majoritar din parlament, din 15 decembrie, e foarte clar că oamenii ne-au votat ca să guvernăm, că am guvernat bine în aceşti ani şi vom guverna şi mai bine 2015-2016. Şi cred că obligaţia noastră este faţă de toţi cei care ne-au votat şi cei care nu ne-au votat să guvernăm bine şi să arătăm că proiectele pentru care am fost votaţi le punem pe toate în aplicare. De asemenea, să ne pregătim pentru anul 2016, alegeri locale, alegeri parlamentare, iar e un lucru pe care cred că orice cetăţean al României l-a văzut, capacitatea de a guverna cât mai bine. Văd foamea unora care au fost în guvernul Emil Boc şi care au fost goniţi de acolo de la guvernare de oameni, acum vor să vină înapoi, s-o ia de la capăt cu ceea ce au făcut în 2010-2011. Cred că obligaţia noastră este să-i apărăm pe oameni de cei care i-au nenorocit în 2010 şi 2011, din funcţiile pe care le ocupau în guvernul Boc şi îi apărăm pe oameni şi ne face datoria faţă de cei care ne-au votat. Mulţumesc celor de la presă. La final vă anunţăm şi partea de calendar şi de acţiuni politice pe care o avem în vedere.
***
Declaraţii ale Alinei Gorghiu şi Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu preşedintele României, Klaus Iohannis
Alina Gorghiu: /…/ în numele PNL, alături de colegii mei – cunoaşteţi deja componenţa delegaţiei – am ajuns la următoarele concluzii, pe care vi le împărtăşim. În primul rând, vă putem spune că acordul pe care îl iniţiază preşedintele şi pe care sper să obţină un consens din partea partidelor politice este un acord pe deplin justificat. Aceasta înseamnă, pe de-o parte, din punctul nostru de vedere, punerea în operă a tuturor angajamentelor la care România s-a angaja de la momentul semnării acordului de aderare la NATO, iar, pe de altă parte, înseamnă categoric o investiţie în securitatea naţională şi o invistiţie în securitatea fiecărui cetăţean al României. Ca atare, prin semnarea acestui acord considerăm că România dă un semn de maturitate, dă un semn de responsabilitate, asumându-şi, aşa cum spuneam, prin consens politic, sper, o promisiune pe care a luat-o în calitate de ţară membră a NATO. Avem garanţia că de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord, acest pact, dacă vreţi – deşi în România există o istorie nefericită a acordurilor pe diverse domenii – va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament. Nu vreau să amintesc de momente în care diverse înţelegeri ale partidelor politice n-au fost respectate, pentru că ne dorim ca de data aceasta să înţelegem că a fi partener serios într-o organizaţie înseamnă aţi respecta promisiunile, angajamentele, lucru pe care România sigur că-l va face. Îl rog pe colegul nostru, Cătălin Predoiu, să vă spună câteva cuvinte.
Cătălin Predoiu: Bună ziua. Salutăm iniţiativa preşedintelui PNL pentru semnarea unui acord politic între partide pentru consolidarea bugetului apărării, alinierea la cuantumul de 2% din buget pe o perioadă lungă de timp, aşa cum s-a stabilit şi la summitul NATO din Ţara Galilor, din septembrie 2014. Considerăm că un astfel de acord politic este o garanţie în plus pentru ca guvernul Ponta să-şi respecte angajamentele faţă de apărare luate chiar prin programul de guvernare. Menţionez aici un program de restabilire a capacităţii de luptă a armatei române, care a fost înrerupt la această oră, şi suntem convinşi că numai printr-un consens politic, pe termen lung, putem da încredere şi militarilor noştri, dar şi partenerilor strategici ai României, că suntem gata să ne ridicăm capacitatea de apărare, plecând de la principiul că securitatea noastră înseamnă prosperitatea noastră. Nu am alte lucruri de adăugat. Dacă aveţi întrebări pe acest subiect.
Reporter: /…/ concret acest acord şi dacă va fi /…/
Cătălin Predoiu: Administraţia Prezidenţială va comunica acest lucru.
Reporter: Dacă aţi mai discutat şi alte subiecte în afară de cel de apărare.
Cătălin Predoiu: Nu, întâlnirea a fost consacrată acestui subiect, la el ne-am limitat.
Reporter: Acest acord se va materializa cu un proiect de lege? Cu un vot în parlament?
Cătălin Predoiu: Nu este discutată o astfel de dezvoltare a acordului. Prin el însuşi, acordul obligă guvernul, indiferent cine compune acest guvern, să-şi respecte angajamentele faţă de armată prin bugetul de stat.
Alina Gorghiu: Noi ne-am luat angajamentul că vom fi la guvernare şi vom pune în aplicare prevederile pe care astăzi ni le-am asumat verbal. Când va veni rândul să le asumăm şi în scris o vom face şi veţi şti. Mulţumim frumos.
Cătălin Predoiu: Mulţumim foarte mult.
Alina Gorghiu: Mulţumi, o zi plăcută.
***
Declaraţie de presă a preşedintelui UNPR, Gabriel Oprea, după întâlnirea cu preşedintele României, Klaus Iohannis
Gabriel Oprea: În primul rând bună ziua! UNPR salută iniţiatiava domnului preşedinte Iohannis de a semna un acord cu toate partidele parlamentare pentru a acorda Armatei Române din anul 2017 un buget de minim 2% pentru următorii 10 ani. Eu cred că poziţia UNPR nu surprinde pe nimeni, încă de la înfiinţare, de acum 5 ani de zile, am spus că România trebuie să-şi respecte angajamentul pe care şi l-a făcut atunci când am intrat în NATO, de a acorda un buget de minim 2,38% pentru armata română. Dacă nu mă înşel, prima dată şi singura dată când a fost acest buget de minim 2% a fost în anul 2004, cred că 2,13%. Armata română are nevoie de acest buget, mai ales în actualul context de securitate mondială, regională, are programe majore de înzestrare. N-aş vrea să enumăr pe scurt decât trei: avioanele multirol, modernizarea fregatelor sau baza 99 de la Deveselu. Mai mult decât atât, i-am propus domnului preşedinte Iohannis, vom propune şi primului ministru, partenerilor din coaliţia de guvernare, ca acest lucru, adică bugetul de minim 2% să-l facem chiar din 2016. Orice zi câştigată în plus reprezintă mai multă siguranţă pentru români, întărirea securităţii naţionale şi, de ce nu, s-o spunem, mai mult respect pentru armata română în cadrul NATO. Am mai vorbit cu domnul preşedinte Iohannis despre mult discutatele simbolic legi Big Brother sau cartelele prepay. UNPR consideră, în actualul context de securitate, o dezbatere publică între toţi reprezentanţii, reprezentanţii societăţii civile, ai guvernului, ai instituţiilor pe linia securităţii naţionale, ai mediului academic, într-un raport pe trei paliere: creşterea siguranţei românilor, respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români şi, bineînţeles, întărirea securităţii naţionale. Mulţumim foarte mult.
***
Declaraţie a preşedintelui PC, Daniel Constantin
Daniel Constantin: /…/ în primul rând delegaţia Partidului Conservator a apreciat intenţia preşedintelui de a semna un acord politic privind finanţarea armatei. Cred că în ziua de astăzi este mai mult decât o dovadă de responsabilitate vizavi de protecţia naţională, vizavi de contextul geopolitic în care se află ţara noastră. Ca atare, am apreciat nu numai intenţia, dar şi textul pe care domnul preşedinte Iohannis l-a propus pentru a fi semnat de către partidele politice. Cred că este o garanţie a faptului că după ce vom trece de situaţia, să spunem, tensionată din regiune, finanţarea armatei va rămâne o prioritate pe agenda guvernului, indiferent de cine se va afla la guvernare în anul 2016 sau în anul 2020 ş.a.m.d. Garanţia faptului că vom avea 10 ani după anul 2017 în care finanţarea armatei să constituie cel puţin 2% din PIB, cred că este o garanţie de fapt pentru cetăţenii României că avem şi vom avea capacitatea de a ne apăra atât în interiorul graniţelor, dar şi în afara graniţelor în momentul în care va fi şi se va pune această problemă. Dincolo de acest subiect pe care am avut un acord larg, am ridicat câteva probleme în atenţia preşedintelui. Prima şi cea mai importantă dintre ele, singur, dincolo de temele de dezbatere pe care le vom avea în anul 2015, teme care au fost oarecum propuse de preşedintele, îmbrăţişate de toate partidele politice, de membrii Parlamentului, şi aici mă refer la revizuirea Constituţiei, la finanţarea partidelor politice, la legile electorale şi la organizarea administrativ teritorială, înainte să trecem la aceste lucruri am propus preşedintelui să ia în considerare faptul de a declanşa o precedură de referendum pentru a analiza opinia poporului cu privire sau a afla opinia poporului cu privire la forma de guvernământ pe care ar trebui să o propunem în viitoarea Constituţie a României. M-am bazat pe acest lucru plecând de la o analiză pe cae am făcut-o vizavi de forma de guvernământ în UE şi am constatat că din 28 de state membre, alte două state în afara de România se află în această situaţie şi anume: republici semiprezidenţiale. Mă refer la Franţa şi Portugalia, dar sigur cu nuanţe diferite. Şapte monarhii se află în UE, o singură republică prezidenţială şi 17 republici parlamentare. Nu avem o opinie cum ar trebui să arate deocamdată conturate în cadrul partidului Conservator, dar credem că înainte de a parcurge paşii la care ne-am angajat cu toţii, membri ai partidelor politice, ai Parlamentului de a revizui Constituţia, trebuie să aflăm care este opinia poporului vizavi de aceste lucruri, dacă se doreşte o Republică semiprezidenţială, una prezidenţială, una parlamentară sau o monarhie constituţională. Un alt subiect pe care le-am propus preşedintelui şi mă bucur că există interesul a mai multor partide politice, este acela de a identifica în perioada imediat următoare domeniile strategice pe care ar trebui să se concentreze România atât din punct de vedere economic, din punct de vedere social, dar şi din punct de vedere politic. Sub acest aspect pe lângă armată, unde vom avea un pact semnat în zilele următoare, cu siguranţă noi am considerat important că trebuie să analizăm dacă nu cumva şi pe agricultură ar trebui să avem un pact, şi pe zona de educaţie sau pe zona de sănătate. Credem că sunt domenii strategice, dar sigur că acest lucru va fi stabilit probabil de cei care vor lucra la identificarea acestor domenii. Şi ultimul lucru care mi se pare la fel de important, cred că este momentul, după alegerile prezidenţiale şi într-un context politic, să spunem, favorabil, să discutăm despre Legea salarizării unice. Şi aici mă refer la toate instituţiile care funcţionează în domeniul public. Cred că este o situaţie cel puţin anormală în care ne aflăm în momentul de faţă. Şi am dat chiar un exemplu: un director de audit dintr-o agenţie publică are un salariu dublu decât preşedintele României. Şi cred că după alegerile prezidenţiale avem cu toţii aplecarea, să spunem aşa, de a discuta fără nici un fel de demagogie despre sistemul de salarizare din administraţia publică românească. Acestea sunt temele pe care le-am discutat astăzi şi atât am propus.
***
Declaraţie de presă a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, după întâlnirea cu preşedintele României, Klaus Iohannis
Kelemen Hunor: Precizări faţă de consultările de azi. Am fost foarte punctuali, la 13:30 am terminat, aşa cum era în program. Noi am spus că vom semna acest acord politic propus de dl preşedinte Iohannis privind alocările de fonduri pentru apărare. România are un angajament în Alianţa Nord-Atlantică, este şi o situaţie geopolitică extrem de interesantă. Avem o poziţie în această zonă foarte importantă şi substanţială, suntem furnizori de securitate. Acest parteneriat cu SUA, dincolo de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne obligă să facem un efort bugetar, un efort financiar pentru acest domeniu al apărării naţionale. Deci alocarea a 2% din PIB până în 2017 şi păstrarea a minimum la acest nivel în următorii zece ani pentru apărare este un subiect cu care noi am fost de acord şi vom semna acest acord politic. Am mai ridicat câteva subiecte la aceste consultări şi daţi-mi voie să trec în revistă aceste teme. În primul rând, noi am spus că ar fi nevoie de un acord politic în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei naţionale. Aşa cum scrie în legea actuală în vigoare, ar trebui să asigurăm 6% pentru educaţie. Este o finanţare necesară, fiindcă altfel nu vom avea competitivitate. Generaţiile care intră în sistemul educaţional nu vor avea posibilitatea de a se educa aşa cum cere orice standard la nivel internaţional. Este un angajament faţă de noi înşine, nu faţă de partenerii noştri. Până acum am tot am amânat, începând din 2012, şi noi am propus să creştem alocările bugetare pentru educaţie până în 2019, în aşa fel încât să ajungem la 6% în 2019. Este un aspect extrem de important, fiindcă altfel, dacă nu creştem competitivitatea, dacă nu creştem calitatea în sistemul educaţional vom rămâne la periferie în ceea ce priveşte pregătirea noastră, pregătirea generaţiilor viitorare. Un alt subiect la fel de important, zic eu, a fost legat de sistemul sanitar, sistemul de sănătate, unde iarăşi am propus o creştere a alocaţiilor bugetare până în 2019. Şi un al treilea subiect, un acord politic între partidele parlamentare, între majoritate şi minorităţile etnice, fiindcă avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de stabilitate socială şi suntem convinşi că dacă am ajunge la un acord politic, un acord între majoritate şi minoritate, care ar asigura câteva…, ar conţine câteva elemente importante ar fi în beneficiul României şi în beneficiul tuturor cetăţenilor. Despre ce este vorba: să nu fie folosită cartea naţională în campaniile electorale şi în disputele politice, drepturile obţinute nu se restrâng, se aplică legislaţia actuală şi orice lărgire, orice garanţie instituţională în plus pentru păstrarea identităţii naţionale se face prin dialog permanent între toate forţele politice parlamentare şi minorităţile etnice. Acestea /au fost/ subiectele pe care noi le-am abordat la această consultare cu dl preşedinte Iohannis. Dacă aveţi întrebări eu o să încerc să răspund la întrebările dvs.
Reporter: Ce răspuns v-a dat preşedintele la aceste propuneri?
Kelemen Hunor: Despre educaţie bănuiesc că ştiţi că este şi în programul preşedintelui Iohannis şi pe primul punct, deci aici este o deschidere totală. Trebuie văzute, trebuie analizate, trebuie discutate nu numai alocările bugetare, dar şi celelalte aspecte. Sigur, nu pot să fiu eu, şi nu sunt purtătorul de cuvânt al preşedintelui Iohanni, dar a fost deschis dl preşedinte la această propunere, ca şi la celelalte propuneri, dar necesită un anumit timp o astfel de analiză pe aceste subiecte şi, sigur, când el doreşte să comunice pe aceste subiecte vă va comunica.
Reporter: Cum vedeţi decizia Înaltei Curţi de a redeschide dosarul în cazul dlui /…/
Kelemen Hunor: Nu cunosc nici măcar din presă, aşa că la Cotroceni cu comentez acest subiect. Mulţumesc.
***
Declaraţii ale liderului Grupului minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, domnul Varujan Pambuccian
Varujan Pambuccian: … din armată şi mă refer aici în special la drepturile salariale, la alte drepturi pe care le au cei care lucrează în domeniul apărării. În acest sens, am avut o discuţie legată de garanţii pe care în mod predictibil să le acordăm celor din acest domeniu. Sunt oameni care îşi riscă viaţa pentru siguranţa noastră şi e normal… Normal ar fi ca absolut toţi bugetarii să aibă această predictibilitate, dar haideţi să începem măcar de aici, să existe lucrurile acestea foarte bine conturate. Am avut pe lângă această discuţie, a existat şi un schimb de păreri în foarte multe chestiuni. Nu cred că are rost să le trecem în revistă acum. Au fost şi unele cu caracter general, legate de dezvoltarea în special economică a României şi chestiuni cu caracter punctual, cu referinţe la etnia romilor, de exemplu, sau la alte minorităţi naţionale pe care le reprezentăm aici. A fost o discuţie foarte bună, foarte relaxată şi am găsit în domnul preşedinte Iohannis un interlocutor identic cu cel pe care îl aveam în perioada în care era colegul nostru din Consiliul Minorităţilor Naţionale. Chiar l-am găsit neschimbat, deschis, destins, exact ca atunci. Credem că odată cu semnarea acestui acord, pe care sper să-l şi respectăm cu toţii pentru că mi-amintesc de acordul penrtu educaţie, care a fost la fel, semnat de toată lumea, dar nerespectat. Poate că odată cu acest acord ne amintim şi de alte acorduri similare pe care le-am semnat şi pe care ar fi bine să le respectăm, aşa, cum le-am semnat. Vă mulţumesc!
***
Declaraţie de presă a preşedintelui Klaus Iohannis, după consultările cu partidele parlamentare pe tema bugetului apărării
Klaus Iohannis: Astăzi am încheiat primele consultări cu partidele parlamentare de la preluarea mandatului de preşedinte. Am considerat că este necesar ca prima temă pe care să o supun dezbaterii să fie cea a consensului politic pentru asigurarea unei finanţări coercte a Armatei, respectiv, bugetul apărării. Europa şi NATO trebuie să facă faţă celei mai mari provocări de securitate de la încheierea Războiului rece încoace. Pentru prima dată un stat apelează la forţă pentru a redesena graniţele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră şi nu pot fi ignorate. Suntem membri NATO, dar lucrurile acestea nu înseamnă că trebuie să stăm şi să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea plătind din bugetele ţărilor proprii pentru noi. Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă. Am chemat astăzi partidele parlamentare la consultări pentru a le propune, pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întregul spectru politic pentru domeniul apărării. Am obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017, mai mult, am propus ca acest nivel să fie considerat un nivel minim care să fie păstrat pentru cel puţin zece ani, pe perioada 2017 – 2027. În acest fel se realizează predictibilitatea pentru acest sector vital. Este obligatoriu ca aceste fonduri, ce vor reprezenta un efort bugetar al întregii ţări, să fie alocate cu responsabilitate, în programe de înzestrare cu adevărat necesare armatei. Acest demers poate deschide calea cooperării tehnologice între firmele de profil din România şi cele ale aliaţilor noştri, constituind o oportunitate pentru industria naţională de apărare. Putem vorbi de locuri de muncă şi de apariţia unor unităţi de producţie pe teritoriul naţional. Trebuie, însă, să avem o viziune pentru aceste lucruri şi cer Ministerului Apărării să întocmească un program multianual de înzestrare, bazat pe nevoile reale ale armatei, care să ţină cont de provocările de securitate şi de obligaţiile noastre ca membru al NATO. Orice leu al cetăţeanului român este necesar să fie investit acolo unde trebuie şi să nu mai fie irosit, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut./atataru/
Doresc să mulţumesc tuturor participanţilor la aceste consultări, care, astăzi, au avut un rezultat foarte bun. Liderii partidelor parlamentare şi deputaţii minorităţilor naţionale au înţeles pe deplin necesitatea încheierii acestui acord politic pe o temă importantă a securităţii naţionale. Respectul clasei politice pentru militarii noştri şi pentru sacrificiul lor trebuie să se manifeste, în primul rând, prin asigurarea mijloacelor necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Vorbele frumoase la ceremonii nu compensează lipsurile din dotare sau pregătire şi, tocmai de aceea, avem nevoie de lucruri bine făcute. Vă mulţumesc.
