Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg

Preşedintele Klaus Iohannis face prima sa vizită la forurile europene de la Bruxelles în calitate de şef al statului. Domnul Iohannis a avut ieri discuţii cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar astăzi s-a întâlni cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

***images

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele României, Klaus Johannis, fac declaraţii de presă după întâlnirea pe care au avut-o în această dimineaţă la Bruxelles.

Jens Stoltenberg: Dragă Klaus, este o plăcere să te întâmpin aici, la sediul NATO, şi cred că acum am avut timp pentru discuţii extinse, iar faptul că ai vizitat sediul NATO atât de curând, după ce ai preluat funcţia de preşedinte al României, arată dedicaţia României hotărâtă către NATO şi către apărarea pe care NATO o asigură tuturor aliaţilor. Aş dori încep prin a spune că România este un aliat puternic al NATO şi a contribuit la alianţa noastră în atâtea feluri. Prezenţă dumnevoastră în Afganistan pentru atâţia ani a fost de mare importanţă pentru noi, iar dumneavoastră continuaţi misiunile de susţinere, ceea ce noi apreciem în mod deosebit.
M-am întâlnit cu soldaţii români când am vizitat Afganistan, înainte de Crăciun, şi am fost foarte impresionat de profesionalismul  lor şi determinarea pe care soldaţii dumneavoastră o dovedesc. Suntem foarte recunoscători pentru contribuţia dumneavoastră la misiunea noastră din Afganistan. De asemenea doresc să spun că ceea ce faceţi dumneavoastră în Afganistan este o luptă împotriva terorismului de fapt, pentru că motivul pentru care NATO şi România se află în Afganistan este pentru a preveni faptul că Afganistan era raiul teroriştilor şi asta ne-am propus să distrugem. Am făcut ca Afganistanul să nu mai fie raiul teroriştilor astăzi. Ceea ce s-a întâmplat în Paris săptămâna trecută ne susţine în ideea că NATO trebuie să continue războiul global şi efortul global de a lupta împotriva terorismului. De asemenea, felicit România pentru contribuţia, pentru misiunea din Kosovo, de a asigura stabilitate aici. Şi vă felicit, de asemenea, pentru contribuţia în a dezvolta NATO în sistemul de apărare antirachetă, este de mare importanţă pentru noi. NATO şi România sunt hotărâte să păstreze un mediu stabil, în care să putem avea încredere unii în ceilalţi. Susţinem Republica Moldova şi am discutat cum România poate să susţină Republica Moldova şi Ucraina şi să contribuie la stabilitatea din zonă./eradu/atataru/ NATO este gata să facă tot ceea ce trebuie şi suntem hotărâţi să facem tot ceea ce trebuie pentru a-i apăra pe aliţii noştri şi de aceea dezvoltăm planul de acţiune imediată care ne va pregăti forţele, de a fi mult mai pregătite să acţioneze în teritoriu. Dorim ca această spontaneitate a acestor acţiuni să fie îmbunătăţită. Prezenţa noastră se va intensifica pe partea estică a Alinaţei şi dorim ca această misiune de spontaneitate a prezenţei noastre în zonă să fie întărită. Pentru aceasta avem nevoie de o mai bună integrare în toate parteneriatele noastre, incluzând parteneriatul cu România, şi trebuie să creştem disponibilitatea tuturor partenerilor de a lua parte la aceste acţiuni. Este un proces în dezvoltare, care va dezvolta capacitatea NATO de a-i apăra pe toţi aliaţii, care este scopul NATO, de altfel. De asemenea, aş dori să spun că am discutat în întâlnirea noastră decizia României şi acordul tuturor părţilor importante din România de a contribui la scutul de apărare. Dorim să creştem banii alocaţi apărării, iar România a dovedit o dedicare pentru acest scop, a ajuns la decizia că va cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare. Eu voi folosi exemplul României pentru mulţi dintre aliaţii noştri, afirmând că, dacă România poate să crească acest procent pentru apărare, ceea ce este o acţiune foarte importantă pentru România şi o acţiune foarte importanţă pentru noi toţi aliaţii, ar trebui să fie o dovadă pentru toţi aliaţii că se poate. Aşa că vă mulţumesc încă o dată pentru toate contribuţiile dumneavoastră, pentru toate activităţile şi pentru leadershipul pe care îl dovediţi. Vă felicit, domnule preşedinte./mpetre/atataru

Klaus Iohannis: Mulţumesc foarte mult, domnule secretar general, dragă Jens, pentru primirea frumoasă, pentru aprecierea la adresa României. Sunt foarte bucuros că mă aflu astăzi aici. Vizita mea confirmă angajamentul ferm al României faţă de partenerii nord-atlantici. Astăzi, l-am asigurat pe domnul secretar general de întreaga susţinere pentru eforturile Alianţei şi am reiterat invitaţia de a vizita România; vom conveni împreună un moment potrivit pentru acest lucru. Am avut o discuţie foarte bună, plină de substanţă, statutul României de membru NATO şi UE, precum şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă, în definitiv, fundamentul politicii noastre externe şi de securitate. Anul 2014 a pus Europa şi întreaga lume în faţa unor provocări de securitate greu de imaginat în urmă cu puţin timp. Asistăm îngrijoraţi la intervenţiile militare ilegale şi la încălcarea integrităţii teritoriale a unor state. Acestea reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi clar generează insecuritate în regiune. Am convenit că este momentul să reconfirmăm prin acţiuni ferme solidaritatea la nivelul Alianţei, pentru a arăta clar că spiritul Articolului 5, care leagă membrii NATO în angajamentul de a se proteja mutual, este la fel de puternic acum ca în momentul fondării alianţei noastre. În acest sens, pentru România este foarte important procesul de punere în aplicare a deciziilor luate la ultimul summit NATO în ceea ce priveşte măsurile de reasigurare a securităţii ţărilor aliate din zonă. În acest context, am abordat subiectul cheltuielilor de apărare, în situaţia în care evoluţiile în materie de securitate la nivel internaţional, în special în vecinătatea estică a Uniunii – Ucraina – dar şi angajamentele asumate în cadrul NATO au determinat necesitatea creşterii de către România a acestor cheltuieli. L-am informat pe domnul secretar general că România a proiectat atingerea în 2017 a nivelului de 2% din PIB pentru apărare şi păstrarea acestui nivel pentru cel puţin 10 ani./asalar/avladucu/ Am discutat de asemenea despre nevoia susţinerii continue din partea NATO a ţărilor din vecinătatea estică, am subliniat faptul că Ucraina, Republica Moldova şi Georgia trebuie să primească atenţia deosebită a Alianţei pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune. L-am informat pe domnul secretar general de progresul făcut de România în dezvoltarea Bazei de la Deveselu, care va deveni operaţională în acest an. Subliniez încă o dată natura defensivă a acestei baze şi faptul că reprezintă o contribuţie importantă a României în parteneriatul cu SUA, pentru a întări capabilităţile NATO.
Am confirmat pe această cale şi contribuţia semnificativă a României la misiunea NATO din Afganistan, în spiritul solidarităţii din Alianţă. Mulţumesc, domnule secretar general! Vă mulţumesc dvs., vă doresc o zi bună!