România speră să scape de monitorizarea UE până în 2020

Noul preşedinte român, Klaus Iohannis, s-a deplasat ieri (5 ianuarie) în prima sa vizită la Bruxelles. Vorbind alături de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, el a declarat că ţara sa speră să scape de monitorizarea UE asupra sistemului ei judiciar deficient până la terminarea mandatelor de cinci ani ale amândurora.

Iohannis, de etnie germană şi fost primar al oraşului Sibiu, a câştigat alegerile prezidenţiale din România pe 16 decembrie şi a fost investit în funcţie pe 21 decembrie.

Juncker a declarat presei că îl cunoştea pe Iohannis de multă vreme şi că are cu el „relaţii privilegiate”. El a adăugat că foarte puţini oameni cunosc faptul că Hermannstadt nu a fost iniţial populat de către saxoni, ci de către luxemburghezi. Hermannstadt este vechiul nume al Sibiului, unde Iohannis a fost primar din 2000 până în 2014, fiind ales repetat în funcţie cu voturi covârşitoare.

Iohannis a declarat că la prima sa vizită la Bruxelles a găsit nu numai înţelegere, ci şi „puncte de vedere aproape identice cu privire la multe chestiuni importante pentru România”.

El a afirmat că scopul său este să finalizeze procesul de integrare a României în UE, astfel încât ţara sa să devină „nu tocmai un membru cu drepturi depline, pentru că deja este, ci un membru acceptat şi respectat, cât şi un membru al nucleului dur al UE”.

„Europenizarea deplină a României este principalul obiectiv al mandatului meu”, a declarat Iohannis.

Preşedintele român a afirmat că împreună cu Juncker împărtăşeşte „aceleaşi vederi cu privire la Schengen”. Juncker l-a asigurat de sprijinul său în vederea aderării României la zona fără frontiere, a declarat Iohannis.

Comisia afirmă că şi România şi Bulgaria, care au aderat la UE în 2007, sunt pregătite din punct de vedere tehnic să intre în Schengen, zona fără frontiere a UE. Însă unele state membre încă mai au obiecţii faţă de accederea lor şi par să lege această chestiune de faptul că atât România cât şi Bulgaria mai fac încă obiectul monitorizării Comisiei din cauza sistemelor lor judiciare deficitare, în conformitate cu aşa numitul Mecanism de Cooperare şi Verificare (CVM). Comisia afirmă însă că CVM şi Schengen sunt două chestiuni care nu au legătură una cu alta.

În ceea ce priveşte CVM, Iohannis a declarat că, „în câteva zile”, va fi publicat un nou raport.

„Am convenit că, în următorii câţiva ani, în cursul mandatelor noastre, că vom finaliza cu succes această procedură, întrucât România a înregistrat un succes semnificativ în întărirea instituţiilor sale, în consolidarea statului de drept şi a independenţei justiţiei”, a declarat preşedintele român.

Elaborând pe marginea ideii sale că România ar trebui să devină un membru al nucleului dur al UE, el a afirmat că a discutat cu Juncker chestiunea intrării României în zona euro.

„Fără a intra în prea multe amănunte, am decis că vom lucra şi pe această pistă”, a declarat el.

Iohannis a declarat, de asemenea, că a discutat şi despre fondurile UE destinate ţării sale şi că a cerut sprijinul preşedintelui Comisiei pentru ca rata de absorbţie a României, care este cea mai mică din UE, să crească.

Comisarul român Corina Creţu, responsabilă pentru politici regionale, a luat şi ea cuvântul, alături de Iohannis şi Juncker. Ea a afirmat că s-a creat un grup special care va ajuta statele membre cu o rată de absorbţie scăzută a fondurilor UE.

Comisia va vizita aceste ţări şi se află în dialog cu autorităţile lor, a declarat Creţu. Ea a reamintit audienţei că decembrie 2015 este termenul-limită pentru utilizarea fondurilor prevăzute în bugetul UE pe 2007-2013.

Creţu a afirmat de asemenea că ea şi Comisarul Vecinătăţii, Johannes Hahn, vor vizita împreună România şi Moldova, într-un efort de a se asigura că aspiranţii la integrare în UE se vor simţi mai aproape de Uniune.

Articol de Georgi Gotev

EURACTIV, 16 ianuarie 2015

Traducerea: Andrei Suba