La mijlocul furtunii stârnite în lumea de apreciere a francului elveţian, în urma deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei de a renunţa la limita inferioară a cursului francului faţă de euro, în liniştea glaciară a Alpilor elveţieni se pregăteşte deschiderea forumului de la Davos. Acesta se desfăşoară în acest an sub sloganul „Noul context global”.
Reporter: Simina Botar – Forumul de la Davos este probabil locul unde se va vorbi nu numai despre cine şi cât pierde în urma aprecierii francului elveţian ci şi despre cine câştigă. Sunt toate elementele. Şi-au anunţat participarea 40 de şefi de stat şi de guvern, printre care cancelarul Germaniei, premierul Chinei, secretarul de stat american, preşedintele Franţei. Una din temele discutate în public este cea a politicilor monetare şi a ritmurilor diferite de creştere cu participarea directorului executiv al FMI şi al guvernatorilor Băncilor Centrale din ţări ca: Marea Britanie, Japonia, Brazilia, Canada, Elveţia. Participă 1500 de manageri ai celor mai mari corporaţii multinaţionale şi ai celor mai eficiente firme mai mici: IMM-uri sau start-up-uri. Este un fel de supă primordială ca aceea a Oceanului Planetar din care se spune că a apărut viaţa. Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului Economic Mondial, îşi pune speranţa în ceea ce a clădit la Davos, o platformă pentru cooperarea public privat care ar putea fi punctul de plecare acum pentru reclădirea încrederii reciproce într-un moment pe care îl consideră un an critic, un an al destinului pentru omenire. Ca de obicei, înaintea forumului se dă publicităţii un raport privind riscurile globale construit pe baza analizei a 800 de specialişti. Sunt 5 categorii de riscuri, din domeniul: economic, social, de mediu, geopolitic şi tehnologic, şi două erarhizări – după impact şi conform probabilităţii de a se produce. Pentru prima dată, după 25 de ani, lista riscurilor posibile este condusă de categoria geopolitică: conflicte interstatale cu efect regional. Din aceeaşi categorie, pe locul 3 şi 4 greşeli de guvernanţă şi colaps sau criză la nivel de stat. Pe locul doi problemele cauzate de modificări climatice, iar pe 5 nivel ridicat al şomajului sau nivel insuficient de muncă pe piaţă. Spre comparaţie în 2007, înainte de criză, în erarhie erau trei factori economici; unul care ţinea de societate, iar pe primul loc riscuri legate de infrastructura critică informatică. Erarhia care ţine cont de impact pune pe primul loc riscul lipsei apei. Pe locul doi riscul legat de răspândirea rapidă şi masivă a unor boli infecţioase.
Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului Economic Mondial: 2015 este, în opinia mea, un an de răscruce, având două posibile direcţii: o lume a dezintegrării, a urii, a fundamentalismului sau pe de altă parte o lume a solidarităţii şi cooperării. Am văzut ambele aceste lumi săptămâna trecută la Paris. Prima a fost reprezentată de atacurile teroriste, a doua de demonstraţiile de solidaritate de duminica trecută. Vor fi câteva evenimente anul acesta care vor determina în ce direcţie vom merge. Este, deci, un an crucial pentru omenire.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 19 ianuarie
