Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunţat un plan numit de relaxare cantitativă, anunţă EUObserver. Banca va cumpăra în total o mie o sută de miliarde de euro, într-un ritm de 60 de miliarde de euro pe lună, cel puţin până în septembrie 2016. Măsura este menită a opri deflaţia şi înseamnă încheierea participării BCE la „troika” UE, explică EUObserver. BCE recurge la artileria grea pentru a stimula economia zonei euro, titrează 20Minutes, de la Paris. «Bazooka monetară» a BCE, luată la puricat, titrează, la rândul său, Le Monde. „Super Mario” îşi merită porecla, adaugă Financial Times. Planul lui Draghi este mai bine primit în Europa de Est decât măsurile din Elveţia, constată Bloomberg. Deşi programul de achiziţie a datoriilor este considerat esenţial pentru economia europeană, el nu este o baghetă magică pentru problemele Bătrânului Continent, apreciază Diario Economico. BCE se confruntă cu propria-i capcană, crede The Wall Street Journal. Planul nu va duce la reluarea creşterii în Europa, dar BCE îl foloseşte pentru a promova deprecierea euro ca modalitate de compensare a politicilor necompetitive de impozitare şi reglementare ale Europei, aşa cum a făcut şi Banca Japoniei cu yenul, fără a genera creştere, comentează ziarul american. Cel mai rapid şi mai însemnat impact pe termen scurt ar putea fi asupra Greciei, unde vor avea loc alegeri duminică, opinează The Telegraph. Totodată, Germania va fi foarte atentă la detaliile aplicării programului, estimează ziarul britanic. Vor exista şi câştigători ai controversatului plan al BCE – economiile europene aflate în dificultate, majoritatea din sud, vor găsi un cumpărător al datoriilor lor, adaugă Swissinfo. Puterile şi limitele BCE sunt analizate şi de participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie The New York Times. Factorii de decizie şi bancherii reuniţi la Davos au avertizat că măsura nu va fi de ajuns pentru a reporni creşterea anemică a Europei. Programul de stimulare a economiei europene este timid în comparaţie cu planurile similare aplicate deja de SUA şi de Japonia, cred analiştii. Ar putea fi, totuşi, cea mai bună şansă de a împiedica Europa de Vest să alunece spre încă un deceniu pierdut pentru economie, conchide The New York Times.
Tot la Bruxelles, comandantul forţelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a declarat că Alianţa va încerca să reia contactele la nivel înalt cu omologii ruşi, informează EUObserver. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit la Sofia despre relaţiile Alianţei cu Rusia, subliniind că NATO nu reprezintă o ameninţare pentru Moscova, nici pentru altă naţiune. Mediapool şi Novinite menţionează şi alte subiecte discutate: securitatea regională şi energetică, cheltuielile pentru apărare, rolul NATO în Balcanii de Vest, securitatea în Ucraina şi extinderea cooperării militare cu această ţară. Kievul pierde aeroportul din Doneţk, în timp ce luptele continuă, informează The New York Times. Armata ucraineană ar putea încerca o ofensivă pentru a recupera locaţia strategică a aeroportului, crede Le Monde. Totodată, mai multe persoane au fost ucise ieri, la Doneţk, după ce un obuz a lovit un troleibuz, anunţă Apostrof. Tot ieri, a fost comis un atac asupra unei staţii de tramvai din Doneţk. Premierul Arseni Iaţeniuk a declarat că Rusia ar fi responsabilă pentru aceste acte, citează Korrespondent. Miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Ucrainei şi Rusiei au prezentat o declaraţie comună în care îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din estul Ucrainei să înceteze ostilităţile, adaugă Unian. NATO a făcut publice noi date despre o concentrare masivă de trupe ruseşti în zona de conflict din Ucraina, notează Rosbalt. Alianţa a semnalat creşterea unităţilor de tehnică de luptă, tancuri, piese de artilerie, precum şi a altor tipuri de tehnică de luptă grea, în estul Ucrainei. Însă Rusia neagă concentrarea de trupe în regiunea menţionată şi respinge acuzaţiile că ar fi furnizat arme rebelilor pro-ruşi, subliniază The Moscow Times.
Problemele dificile ale actualităţii fac şi obiectul unei întâlniri între premierul italian Matteo Renzi şi cancelarul german Angela Merkel. Florenţa este teatrul diplomaţiei internaţionale, cu ocazia summit-ului bilateral Italia-Germania, scrie Corriere della Sera. Oficialii italieni au pregătit un dar special pentru cancelarul german – un vas preţios de sticlă, lucrat de faimoşii artizani florentini, un simbol al frumuseţii, cu care Renzi încearcă s-o convingă pe Angela Merkel să aprobe, în cadrul UE, noua lege pentru protejarea brandului „made in”, dezvăluie Corriere della Sera.
RADOR, Cristina Zaharia
