Rezultatul alegerilor din Grecia a fost unul surprinzător, iar ziarele internaţionale au încercat să evidenţieze în paginile lor primele lecţii pe care le dă continentului acest scrutin. „Pentru prima oară, ‘un copil’ născut din criza europeană, un partid declarat clar împotriva austerităţii, va conduce un guvern” – scrie „The Guardian”.
„Victoria clară a stângii radicale Syriza e o provocare pentru Europa comunitară” – subliniază „El Pais”. Ziarul spaniol atrage atenţia că „Syriza trebuie să aibă grijă acum de nevoile grecilor fără a încălca angajamentele cu UE, fără să-i prejudicieze pe contribuabilii vecini şi fără să atenteze la stabilitatea UE”. Deşi cu o oarecare ezitare, liderii lumii au felicitat Syriza, punctează „EU Observer”. „Poporul grec a făcut paşi mulţi, importanţi şi dificili pentru a pune bazele unei refaceri economice, şi acest lucru trebuie continuat” – citează „Washington Post” declaraţia Casei Albe. Preşedintele Franţei, François Hollande, şi-a exprimat speranţa că „Alexis Tsipras va continua să cultive cooperarea strânsă între cele două state” – notează „EU Observer”. „Alegerile din Grecia vor accentua incertitudinea economică în Europa” – a atras atenţia premierul Marii Britanii, David Cameron, mai scrie „EU Observer”. „Kathimerini” evidenţiază că „Tsipras a primit, în urma victoriei la urne, mandatul să pună în practică promisiunile din timpul campaniei electorale, inclusiv să determine o reducere a datoriei Greciei”. „Principalul test sunt tratativele cu troica internaţională”, conchide ziarul elen.
„După victoria Syriza, Europa e divizată între bucurie şi teamă” – titrează „Le Monde”. „Dacă unii lideri europeni laudă intrarea Europei într-o nouă eră, alţii îşi fac cunoscute temerile cu privire la repercusiuni. „Pentru socialiştii din Portugalia victoria partidului radical de stânga din Grecia marchează semnalul schimbării în Europa. Trebuie pusă la punct o altă politică şi trebuie frânată austeritatea care nu a reuşit nici să relanseze economia, nici să ne asaneze finanţele publice”, relevă „Le Monde”.
„Der Spiegel” din Germania ia poziţie: “Strategia ‘austerităţii cu orice preţ’ a eşuat”. “De ce atâţia alegători greci au votat pentru partide anti-Troica?”, se întreabă cotidianul spaniol „La Vanguardia”, care răspunde: „Nu doar din cauza unor politici de austeritate. Asemenea furie a fost provocată de faptul că aceste măsuri s-au dovedit a fi contraproductive”. „The Daily Telegraph” atrage atenţia că Angela Merkel şi ceilalţi lideri europeni ştiu că, dacă îi vor face mari concesii lui Alexis Tsipras, atunci ei vor încuraja mişcările şi revoltele populiste în Europa. „Frankfurter Allgemeine Zeitung” avertizează, la rândul său, că „dacă Tsipras nu-şi va ţine promisiunile, cei care îl sprijină astăzi i-ar putea întoarce repede spatele”. „Russia Today” o citează pe Marine Le Pen, lidera partidului francez ultranaţionalist, care apreciază că rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă „o monstruoasă palmă democratică pe obrazul UE, care înseamnă, de fapt, condamnarea euro-austerităţii”.
Soluţii la criza ucraineană par a fi tot mai îndepărtate. „Cerem Rusiei să înceteze imediat sprijinul către separatişti, să stopeze destabilizarea Ucrainei şi să îşi respecte angajamentele internaţionale” – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea extraordinară de la Bruxelles a Comisiei NATO-Ucraina. Stoltenberg şi liderii ucraineni au discutat despre recentele violenţe din oraşul Mariupol, soldate cu zeci de victime – notează „Stars and Stripes”. Ziarul american adaugă că secretarul general al NATO a insistat că „nu există un răspuns militar pentru o criză care necesită soluţie politică”, dar a subliniat că „Alianţa Nord-Atlantică sprijină pe deplin suveranitatea Ucrainei, independenţa şi integritatea sa teritorială în cadrul graniţelor recunoscute internaţional”. La aceste noi acuzaţii referitoare la amestecul militar al Rusiei în estul Ucrainei, Vladimir Putin a declarat, citat de „Izvestia”: „Există în Ucraina nişte unităţi militare, parţial oficiale, dar în cea mai mare parte acolo luptă aşa-numitele batalioane de voluntari naţionalişti. De fapt, aceasta nu este o armată, este o legiune străină, în acest caz, o legiune străină a NATO, care, desigur, nu are drept scop interesele naţionale ale Ucrainei. Acolo se urmăresc cu totul alte scopuri care au legătură cu obiectivele geopolitice privind descurajarea Rusiei”. Secretarul general al Alianţei a ripostat ferm, după cum relevă „Stars and Stripes”: „Declaraţia cum că ar exista o legiune NATO în Ucraina este un nonsens. Forţele străine din Ucraina sunt ruseşti, deci mă gândesc că problema de fapt asta este, că sunt forţe ruseşti în Ucraina, iar Rusia sprijină cu echipament separatiştii”.
(Magda Baciu)
