Teama unor atacuri teroriste revine în actualitate după ce 8 persoane au fost ucise într-un restaurant din Cehia. Potrivit „The Independent”, primarul localităţii Uherský Brod a confirmat că printre persoanele decedate se află şi atacatorul. Acesta a intrat în restaurant şi a deschis focul în jurul lui la întâmplare, mai notează „The Independent”. Poliţia a precizat că atacatorul este un localnic în vârstă de aproximativ 60 de ani, cu probleme psihice. „Daily Express” scrie că autorităţile au confirmat că incidentul nu este legat de terorism şi că reprezintă un act izolat, însă nu au putut clarifica motivul pentru care bărbatul a deschis focul.
În plan economic, agenda europeană a fost marcată de reuniunea Eurogrupului, în cursul căreia s-a decis prelungirea programului de asistenţă financiară convenit cu Grecia pe baza reformelor propuse de Atena. Decizia nu îl mulţumeşte însă complet pe Mario Draghi, preşedintele Băncii Central Europene, unul dintre creditorii Greciei. „The Guardian” scrie că „Mario Draghi şi-a dat acordul în privinţa prelungirii programului de salvare însă i-a trimis o scrisoare şefului Eurogrupului în care îşi susţine îngrijorările. Draghi nu este complet fericit, din cauza lipsei detaliilor din planul grec de reformă. BCE, la fel ca şi ceilalţi creditori ai Greciei, doreşte dovezi convingătoare că orice reforme economice noi sunt cel puţin la fel de bune precum cele deja existente în acordul de salvare”, mai notează „The Guardian”. Publicaţia britanică adaugă că indicii bursieri au cunoscut o creştere rapidă de 10 procente la Atena după decizia de prelungire a acordului iar indicele londonez FTSE 100 a ajuns la maximul istoric, „pe fondul uşurării că s-a detensionat criza privind programul de salvare”.
A doua mare criză cu care se confruntă Europa, cea ucraineană, este cuantificată sub aspectul dramei umanitare trăite în estul ţării. De la începutul crizei, scrie „Unian”, şi-au pierdut viaţa aproximativ 5.800 de persoane. Datele furnizate de Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, citat de „Unian”, mai arată că peste un milion de ucraineni din Donbas au fost strămutaţi în alte regiuni ale ţării.
Un război cu Ucraina pare puţin probabil, a declarat preşedintele Rusiei într-un interviu televizat. „Interfax” notează că Vladimir Putin a respins posibilitatea unui război cu Ucraina. „Eu cred că un astfel de scenariu apocaliptic e imposibil să se întâmple şi sper că nu se va ajunge acolo niciodată”, a afirmat Vladimir Putin.
Dacă războiul convenţional este respins de liderul de la Kremlin, în schimb conflictul energetic dintre cele două ţări vecine ia amploare în urma avertismentului Gazprom că va tăia gazul Ucrainei dacă nu face plăţi în avans. Potrivit „Russia Today”, preşedintele Gazprom Aleksei Miller a declarat că autorităţile de la Kiev nu au efectuat plata în avans pentru furnizarea gazelor naturale ruseşti, ceea ce poate duce la sistarea peste două zile a livrărilor de combustibil către Ucraina.
Miniştrii de Externe din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa s-au întâlnit la Paris pentru a identifica soluţii de aplanare a conflictului din estul Ucrainei. „TASS” informează că Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a declarat că situaţia este mult mai bună în prezent şi că „trebuie consolidat armistiţiul”. El a adăugat că primul pas în detensionarea situaţiei este retragerea armamentului greu din estul Ucrainei. De cealaltă parte, ministrul de Externe ucrainean a declarat că nu s-a ajuns la niciun acord privind soluţionarea crizei din Debalţevo şi că situaţia din estul Ucrainei rămâne instabilă.
Contextul geopolitic actual determină Lituania să reintroducă stagiul militar, a anunţat preşedintele Grybauskaite. Potrivit „EUObserver”, în contextul îngrijorărilor legate de activităţile Rusiei lângă regiunea baltică, stagiul militar va fi reintrodus temporar în Lituania, preşedintele motivând că „armata trebuie să fie pregătită corespunzător pentru apărarea ţării chiar şi pe timp de pace”.
Presa din Republica Moldova relatează pe larg conţinutul discuţiilor pe care preşedintele României le-a purtat la Chişinău cu autorităţile moldovene. Klaus Iohannis a promis că România va face tot ce este posibil pentru a sprijini Republica Moldova pe parcursul său european şi a subliniat importanţa combaterii corupţiei şi a continuării reformelor cu impact asupra cetăţenilor moldoveni, scrie „Unimedia”. Iar „Timpul” aminteşte că preşedintele Nicolae Timofti i-a cerut sprijin şefului statului român „pentru a atrage posturile de televiziune şi de radio româneşti în Republica Moldova”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
