Revista presei internaţionale – 28 februarie

Restabilirea echilibrelor de putere pe seama evoluţiilor legate de Ucraina rămâne în prim-planul analizelor comentatorilor din presa internaţională. În acelaşi timp, Europa se mai confruntă cu o criză, cea din Grecia, precum şi cu nevoia adoptării unei strategii privind pericolul jihadist. În teren, armata ucraineană continuă retragerea armelor grele de pe linia frontului, aflăm din Korrespondent, în timp ce portalul Golos anunţă că „tătarii din Crimeea solicită Kievului o blocadă completă asupra peninsulei anexate de Rusia”. Că viziunile sunt complet diferite vine să ne confirme din nou The Telegraph, care informează că preşedintele Putin a decis marcarea operaţiunii din Crimeea printr-o sărbătoare oficială denumită „Ziua Forţelor Speciale”. Oficiali de la Moscova caută vinovaţii în altă direcţie. Vinovăţia SUA pentru situaţia din Ucraina este evidentă, apreciază preşedintele Dumei, Serghei Narîşkin, citat de Russia Today, în timp ce ministrul rus de externe, Lavrov, a afirmat că, „în ciuda campaniei fără precedent, Washingtonul nu a reuşit să formeze o coaliţie globală antirusească. Komsomolskaia Pravda, care face un rezumat al discursului lui Serghei Lavrov, mai titrează că „Rusia nu-şi va schimba cursul politic”. The Telegraph scrie despre „Imperiul invizibil al lui Vladimir Putin” şi comentează: „Prin crearea în tăcere a unei reţele a influenţelor de-a lungul întregii Europe, preşedintele rus a schimbat regulile, iar NATO încearcă să le prindă din urmă”. Deocamdată, însă există un plan al războiului economic. „Ce se întâmplă dacă Rusia taie gazul Europei?”, se întreabă The Independent, iar EU-Observer precizează că executivul european a acuzat Rusia de încălcare a angajamentelor comerciale, cerând Organizaţiei Mondiale a Comerţului să arbitreze taxele de import ilegale pe o gamă de produse. În ceea ce priveşte Chişinăul, Moscova a luat o decizie interesantă. „Rusia reporneşte de „test” exportul de mere din Republica Moldova”, consemnează Jurnal, dar semnalează o problemă de transparenţă, întrucât „drept de a exporta mere au primit doar 10 producători de pe malul drept al Nistrului şi toţi fermierii din regiunea transnistreană”. În schimb, portalul Agora citează un expert rus, care susţine că reluarea importurilor de produse moldoveneşti este binevenită, gestul fiind privit ca firesc şi „reciproc avantajos” din perspectiva „restabilirii relaţiilor cu cei mai apropiaţi vecini”. Le Monde scrie despre aparenţele care sunt uneori înşelătoare, însă este vorba despre Grecia şi votul dat de Bundestag pentru prelungirea planului de ajutorare a Atenei. „Pentru ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, decizia de a ajuta Grecia nu este uşoară, însă este necesară”, adaugă ziarul francez. „Înţelegerea de la Atena arată ostilitatea dintre Schäuble şi omologul său, Varoufakis”, opinează Der Spiegel. „Parlamentul Germaniei sprijină prelungirea salvării greceşti împotriva opiniei majoritare a germanilor”, constată El Mundo, în timp ce Rzeczpospolita mută accentul: „Germanii îi sprijină pe greci, dar Atena are probleme”. „Protestatarii eleni s-au întors împotriva guvernului pentru prima dată de când partidul Syriza a ajuns la putere”, remarcă EU-Observer, iar La Libre Belgique rezumă: „Premierul Tsipras experimentează realismul”. „Încă ne aflăm în Grecia pe care o ştim: Guvernul se luptă să explice retragerea în faţa creditorilor, opoziţia simte mirosul sângelui, rămânem fără fonduri şi nimeni nu ştie ce vor aduce următoarele luni”, descrie Kathimerini situaţia şi găseşte ceva pozitiv în ultimele negocieri: „S-a evitat ce era mai rău. Guvernul actual, precum cele care l-au precedat, nu a cedat din pricina laşităţii sau a lipsei vreunei strategii. Pur şi simplu nu a avut de ales”, mai arată cotidianul elen. În Orientul Mijlociu violenţele care şochează lumea civilizată capătă noi forme. „Jihadiştii din gruparea Statul Islamic au distrus în nordul Irakului comori din perioada pre-islamică”, anunţă La Libre Belgique, „Devastarea monumentelor istorice de către Statul Islamic sau revoluţia culturală jihadistă”, titrează Le Figaro, iar Diario de Noticias observă că „Teroriştii islamişti vor să declare că fac ce poftesc şi că nimeni nu le impune limite” şi apreciază că „Distrugerea unor obiecte de mii de ani de la Muzeul de la Mossul cu baroase şi ciocane pneumatice este încă o piesă de propagandă în campania terorii”.

Iulia Lăpădat – RADOR