DOCUMENTAR: 85 de ani de la înfiinţarea „Universităţii Radio”

Marţi 3 februarie se împlinesc 85 de ani de la înfiinţarea emisiunii „Universitatea Radio”, adevărată tribună a elitelor româneşti creată la postul public de radio.

Apărută în contextul în care învăţământul superior parcurgea o perioadă de declin, Universitatea Radio a reprezentat, pe lângă un aer inovator – ce lipsea învăţământului tradiţional – , o provocare pentru ascultători care intrau astfel în contact nemijlocit cu intelectualii care abordau teme diverse, dar şi pentru aceştia, care au parcurs un proces de adaptare a metodelor de prezentare a tematicilor abordate, pentru a se face înţeleşi de toţi ascultătorii.

* * * * *

În şedinţa Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, din 26 februarie 1930, s-a luat decizia înfiinţării unei emisiuni zilnice de conferinţe sub genericul „Universitatea Populară” – ulterior Universitatea Radio, care abordau teme cât se poate de variate.

Conferinţele nu aveau un scop material, ci urmăreau îndeplinirea unor idealuri, pentru că “fără să se didactizeze sau să se ruralizeze, un post de radio trebuie să stea în slujba celor mulţi şi să le împărtăşească pe această cale neaşteptată şi trainică, din darurile culturii, potrivit cu înţelegerea şi trebuinţele lor permanente”.

Conform aceleiaşi decizii a Consiliului de Administraţie, programul tematic al prelegerilor urma să fie stabilit tot de acesta, iar depunerea anticipată a textelor care urmau a fi prezentate la microfon era obligatorie.

Universitatea Radio, emisiune inaugurată la 3 martie 1930 cu prelegerea lui Dimitrie Gusti, preşedintele Consiliului de Administraţie, intitulată “Menirea radiofoniei româneşti”, a devenit o modalitate de contact a publicului larg şi mai ales a acelora care aveau un acces mai redus la cultura scrisă, cu proza, poezia, teatrul, dar şi cu geografia, istoria, muzica, folclorul şi alte domenii ştiinţifice. Această modalitate de comunicare a permis radioului public să contribuie nemijlocit la apariţia unui mare număr de lucrări literare, de volume de memorialistică şi publicistică, fără de care peisajul culturii româneşti ar fi fost cu mult mai sărac.

Astfel, la microfonul radioului au apărut, de-a lungul timpului, personalităţi de prim rang aparţinând elitelor, cu o contribuţie inestimabilă la dezvolotarea patrimoniului cultural românesc: Tudor Arghezi, Grigore Antipa, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Petru Cormănescu, Gala Galaction, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Constantin Noica, Ovidiu Papadima, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu, şi mulţi alţii.

În fiecare zi, între orele 7 şi 8 seara, erau difuzate 2 – 3 comunicări de câte 20 – 30 de minute, consacrate unui domeniu special al culturii.

Lunea emisiunea era consacrată ştiinţei în general, ziua de marţi era dedicată limbii, literaturii şi folclorului, miercurea era dedicată ştiinţelor sociale – economice, agrare, financiare, sociale, juridice – şi politicii, joi erau abordate teme din domeniul muzicii, folclorului muzical şi artei, vineri era ziua închinată filosofiei şi vieţii religioase, sâmbătă erau abordate conferinţe pe temele istoriei, geografiei şi turismului, iar duminica era dedicată educaţiei, sănătăţii şi culturii poporului.

Tot acest întreg program era gândit pentru a trezi conştiinţa naţională, fiind permanent adaptat la realitaţile zilei.

În vara anului 1930 s-a pus problema realizării unor emisiuni estivale, mai relaxate, iar Universitatea Radio se transformă în Universitatea Radio de Vară, în cadrul căreia se prezentau conferinţe despre turism, munte, mare, ori călătorii celebre.

11La începutul anului 1931, se formează un comitet special de coordonare al Universităţii Radio format din D. Gusti, V. Vâlcovici, G. I. Siseşti, Em. Bucuţa şi Tudor Vianu, care reformează emisiunile conferenţiarilor.

În anul 1933 apar modificări în structura emisiunii, prin abordarea unor teme noi: agricultură şi zootehnie – duminca, viaţa şi tehnica – luni, literatura şi cultura populară – marţi, politica economică şi socială – miercuri, filosofie şi religie – joi şi artă, teatru şi muzică – vineri.

Unul dintre cei mai prestigioşi şi cei mai ascultaţi colaboratori ai emisiunii a fost Nicolae Iorga. Din 1931 până în 1940 a susţinut în faţa microfonului conferinţe pe diferite teme: literatură, istorie, teatru, religie, etc, o parte dintre acestea reunite de Editura Casa Radio alături de înregistrări-document cu acesta din Fonoteca de Aur într-un volum intitulat „Sfaturi pe întunerec”.

Despre Iorga se spune că prins fiind cu nenumăratele lui ocupaţii, sosea întotdeauna la emisiune în ultimul moment, dar niciodată cu întârziere, iar uneori venea numai cu câteva pagini, iar restul trebuia să-l improvizeze. Alteori aducea numai un mic petec de hârtie, pe care notase în grabă câteva repere importante, apoi cu marele său talent oratoric, dezvolta subiectul ca nimeni altul.

Academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius a fost un alt colaborator important al emisiunii, care prezenta rubrica „Cărţi noi” – în 1936, iar în anul următor „Munţii şi literatura noastră” şi rubrica „Cărţi şi reviste”.

De asemenea, inginerul Emil Petraşcu, unul din iniţiatorii radiofoniei româneşti, prezenta rubrica „Poşta tehnică” – în 1936 şi rubrica „Răspunsuri tehnice” în 1937, iar scriitorul şi medicul Vasile Voiculescu, fost director al Societăţii Române de Radiodifuziune, a colaborat la emisiune pe teme medicale – „Durerea ca semn al bolilor”, „Mâinile noastre şi sănătatea”, sau „Bolile plămânilor”.

Venirea la conducerea ţării a regimului comunist a însemnat şi modificarea esenţială a programelor de radio, iar Universitatea Radio nu face excepţie.

În perioada anilor ’60 a apărut politica naţională orientată spre producţie, iar Universitatea Radio începe să se redifuzeze – sub titulatura de „Universitatea Tehnică Radio” , începând cu 8 ianuarie 1963, de trei ori pe săptămână, de la ora 18:00, pe programul I, abordând domenii ale tehnicii moderne: metalurgie, chimie, energetică şi electronică industrială.

În mai 1969 se reia difuzarea emisiunii „Universitatea Radio” pe programul I de la ora 18:10, iar în august 1976, emisiunea se difuza pe programul II, de trei ori pe săptămână.

Din 17 iunie 1985, „Universitatea Radio”, difuzată pe programele I şi II, se îmbogăţeşte cu noi rubrici: ştiinţele sociale şi viaţa, omul şi mediul său, dicţionar enciclopedic, mondorama.

După Revoluţie, în 4 octombrie 1993, emisiunea „Universitatea Radio” revenea în schema de programe a postului România Actualităţi, fiind difuzată de patru ori pe săptămână, de la ora 21:00, după următorul program: marţi – prelegeri privind „originea şi evoluţia vieţii”, miercuri – prelegeri pe teme literare, joi – conferinţe pe teme de management iar vineri – prelegeri legate de vechi centre culturale româneşti realizate prin exploatarea fondului arhivistic al radioului.

În martie 1996 începe un nou ciclu de conferinţe pe teme de istorie sub genericul „Universitatea Radio în fiecare zi de vineri” pe programul Radio Actualităţi, de la ora 21.00.

 

Răzvan Moceanu