Revista presei internaţionale – 19 martie 2015

 Un nou atac terorist, cu luare de ostatici, de această dată, în Tunisia. A fost vizat la Muzeul Naţional Bardo, din apropierea Parlamentului, în capitala Tunis, celebru pentru exponatele sale, găzduind una dintre cele mai mari colecţii de mozaicuri romane, un loc deschis tuturor civilizaţiilor, evocă Le Figaro. 21 de persoane au fost ucise, între care 17 turişti străini, inclusiv europeni, a indicat premierul Habib Essid, citat de publicaţia tunisiană Leaders. Business News semnalează că preşedintele ţării, Béji Caïd Essebsi, a subliniat că o celulă de criză urmăreşte situaţia de securitate. Şefa diplomaţiei europene a acuzat ISIS pentru atac, scrie EUObserver, iar SUA asigură Tunisia de sprijin, anunţă USA Today. La rândul său, preşedintele francez François Hollande a adăugat că, ori de câte ori este comis un atac terorist, coaliţia este unită, citează Le Monde. Este primul atac, după ani de zile, asupra unei locaţii turistice din Tunisia, o tânără democraţie fragilă, care se luptă să ţină extremismul islamist la distanţă, remarcă Al Sharq al Awsat de la Londra. Tunisia a străbătut recent un drum anevoios spre democraţie, văzut de mulţi ca o primăvară arabă, aminteşte Newsweek. Ţara este mai stabilă decât alte state din regiune, dar un număr disproporţionat de mare de recruţi tunisieni, circa trei mii, potrivit estimărilor oficiale, s-au alăturat luptătorilor Statului Islamic din Siria şi Irak, precizează Newsweek.
În Israel, victorie clară a lui Benjamin Netanyahu. „Bibi 1, Barack 0”, ironizează The Washington Times. Unii analişti sunt îngrijoraţi că victoria premierului Netanyahu tensionează relaţia vitală a Israelului cu SUA, cum de puţine ori s-a întâmplat în istorie, atenţionează Stars and Stripes. Israelul ar putea avea acum, mai mult ca oricând, nevoie de spijinul diplomaţiei americane, când guvernele europene îşi pierd răbdarea cu politicile lui Netanyahu. Răni adânci şi multe întrebări rămân fără răspuns după campania strânsă din Israel, titrează The New York Times. Rezultatul alegerilor va da o notă naţionalistă guvernului, dar nu va aduce modificări semnificative politicii externe a statului evreu, în timp ce factorii de decizie se confruntă în continuare cu multe constrângeri care conturează poziţia ţării în regiune, comentează Stratfor. Ha’aretz atribuie victoria lui „Bibi” şi a partidului Likud „uneia dintre cele mai hidoase campanii din viaţa politică israeliană”. Dacă Netanyahu va reuşi să formeze viitorul guvern în spiritul şi după imaginea lui, atunci soluţia celor două state va fi definitiv îngropată. Dacă Netanyahu va fi următorul premier, atunci Israelul va divorţa nu numai de procesul de pace, ci şi de întreaga lume, opinează Ha’aretz. Pentru cotidianul Maariv, ameninţările existenţiale la adresa statului evreu nu sunt nici Iranul, nici Hamas, ci „o ură gratuită între religioşi şi laici, între dreapta şi stânga, între orientali şi aşkenazi, între evrei şi arabi, între Tel Aviv şi colonişti”. Această ură devastatoare este cea care a câştigat alegerile, conchide Maariv.
Străzi blocate şi maşini de poliţie în flăcări, gherilă urbană la Frankfurt, în ziua inaugurării unui nou sediu al Băncii Centrale Europene, estimat la circa 1,3 miliarde de euro, informează The Guardian. Peste 350 de arestări, titrează Frankfurter Rundschau şi Der Tagesspiegel. Circa zece mii de militanţi ai mişcării Blockupy au demonstrat pentru „o democraţie fără capitalism”, notează Courrier International. Manifestanţii susţin că noul sediu al băncii europene reprezintă “o intimidantă arhitectură a puterii”, “un simbol perfect al distanţei care separă elitele politice şi financiare de populaţie”, subliniază Courrier International. În acelaşi timp, Parlamentul de la Atena a adoptat o lege anti-sărăcie, anunţă Kathimerini. Legea prevede electricitate şi hrană gratuită pentru cele mai sărace familii şi este primul pachet de măsuri sociale avansat de guvernul premierului Alexis Tsipras, părând să ignore atenţionările Comisiei Europene, scrie ziarul grec. Bruxelles-ul cere Atenei oprirea legii anti-sărăcie, titrează EUObserver. La rândul său, FMI consideră că „a convinge guvernul grec să elaboreze un program economic riguros este ca şi cum ai merge pe un cal mort”, notează Diario Economico. Premierul Tsipras pare, însă, să îşi pună speranţa în întâlnirea pe care o va avea cu Angela Merkel, la Bruxelles.

RADOR, Cristina Zaharia