În opinia lui Emil Constantinescu în relaţiile româno-maghiare lipseşte un ţel comun major, care ar putea să-i aşeze din nou unul lângă celălalt, pe români şi maghiari. Fostul preşedinte al României a abordat subiectul privind evoluţia relaţiilor româno-maghiare, în cadrul unei mese rotunde organizate la Târgu Mureş cu prilejul comemorării a 25 de ani de la izbucnirea conflictului interetnic din acest oraş. Potrivit lui Emil Constantinescu, în procesul de reglementare a relaţiilor româno-maghiare, o importanţă majoră a avut faptul că ambele ţări, România şi Ungaria, au considerat că scopul lor primordial este aderarea la NATO şi la UE. Fostul şef al statului a mai spus că are importanţă simbolică faptul că Ungaria, care se află înaintea României, în procesul integrării, a devenit, în diferite organizaţii internaţionale, purtătorul de cuvânt al aderării României. Emil Constantinescu, care în perioada 1996 şi 2000 a fost preşedintele României, susţine că la începutul anilor 1990 structurile comuniste rămase la putere au fost cele care au definit relaţiile interne din România. În opinia sa, în procesul de reglemenatre a relaţiilor româno-maghiare, un rol major l-a avut faptul că Uniunea Democrată Maghiară din România a fost inclusă la guvernare în 1996.
(MTI – 20 martie)
