Relaţiile cu Rusia şi pericolul jihadist pe fondul complicatului puzzle din Orientul Mijlociu rămân subiectele centrale comentate în presa internaţională. Energia, afacerile externe şi economia se află pe agenda discuţiilor dintre liderii europeni reuniţi la Bruxelles, însă Grecia va fi „elefantul din cameră”, remarcă EU-Observer. În schimb, La Vanguardia reţine asigurările date de şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, că orice decizie în privinţa sancţiunilor asupra Rusiei va fi legată de aplicarea acordurilor de pace de la Minsk. Şi cancelarul Germaniei a anunţat că va condiţiona desfiinţarea sancţiunilor împotriva Rusiei prin realizarea completă a acordului de la Minsk, subliniază Gazeta Wyborcza, însă premierul Ucrainei avertizează asupra atenuării sancţiunilor împotriva Moscovei şi atenţionează că divizarea UE ar fi un succes pentru Vladimir Putin. Între timp, „Rusia ţinteşte spre NATO, iar exerciţiile militare ruseşti au căpătat o postură ameninţătoare”, este de părere Stratfor. „Viitoarea armată rusă se va putea deplasa oriunde în lume în 7 ore”, informează Russia Today. Iar într-o declaraţie pentru BBC, şeful Statului Major General al Forţelor Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov, a precizat că Rusia şi-a extins exerciţiile militare pe teritoriul întregii ţări până la Oceanul Arctic, în sudul Caucazului, şi în contestatele Insule Sahalin, din apropierea Japoniei. Acţiunea este motivată ca reacţie faţă de decizia NATO de a-şi întări prezenţa în ţările baltice şi de a efectua exerciţii militare în apropierea graniţei cu Rusia. În opinia publicaţiei Nezavisimaia Gazeta „Rusia şi NATO învaţă să apere nordul unul de celălalt”, iar Rzeczpospolita menţionează întărirea flancului stâng al NATO cu tancuri şi rachete în cadrul operaţiunii „Atlantic Resolve”, începută după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ziarul polonez se ocupă şi de atacul din statul nord-african şi titrează: „Tunisia, speranţa dezmăgitoare a Occidentului, a fost până în prezent simbolul pozitiv al transformărilor democrate arabe”. „Primăvara arabă va supravieţui iernii jihadiste?”, se întreabă Le Figaro, care avertizează şi că „Libia vecină a devenit epicentrul terorismului”, în timp ce New York Times aduce în atenţie gruparea Statul Islamic ce revendică atacul din Tunisia. „Fantezii medievale? Statul Islamic urmează o logică apocaliptică”, titrează Der Spiegel şi explică „strategia menită să atragă Vestul în luptă printr-o escaladare calculată”. În Franţa încep să se ia deja măsuri pentru interceptarea atacatorilor islamişti prin sporirea atribuţiilor pentru serviciile de informaţii, aflăm din Le Monde, care precizează, citându-l pe premierul Valls, şi că în Hexagon un candidat la jihad din doi părăseşte Franţa fără să fie detectaţi. În Israel, decizia neaşteptată a electoratului continuă să aibă ecouri, fiind considerată în dezacord cu interesele actuale ale Americii şi cu poziţionările unora dintre statele europene. El Pais scrie despre „Un angajament periculos” şi face referire la declaraţiile premierului Netanyahu, care a promis că nu va exista niciodată un stat palestinian. „Acum trebuie să clarifice ce plan are pentru rezolvarea conflictul”, concluzionează cotidianul spaniol. „Prim-ministrul Netanyahu a negat că ar fi abandonat angajamentul de a crea un stat palestinian, dar a menţionat că actualele condiţii politice au făcut ca această posibilitate să fie amânată”, ţine să subliniaze Jerusalem Post, în timp ce Haaretz reţine poziţia preşedintelui palestinian, Abbas, care susţine că „soluţia cu două state este imposibilă atât timp cât Netanyahu este la putere”. „Înfuriaţi de retorica lui Benjamin Netanyahu, oficialii de la Casa Alba consideră că relaţiile israeliano-americane s-au schimbat fundamental”, mai adaugă ziarul Haaretz. SUA critică „retorica de divizare” din Israel după victoria premierului israelian, scrie în aceeaşi notă şi Folha din Brazilia şi precizează că alegerea lui Netanyahu „aduce ameninţări de sancţiuni, iar administraţia americană, în replică, poate intensifica negocierile cu Iranul”. Totuşi, Christian Science Monitor are o viziunea puţin diferită. Ziarul american semnalează mai întâi că cel de-al patrulea mandat obţinut de Benjamin Netanyahu s-ar putea extinde dincolo de ultima zi a lui Barack Obama în Biroul Oval”. De asemenea, aminteşte că relaţii mai vechi ale SUA cu aliaţii s-au degradat pentru ca apoi să-şi revină, şi concluzionează: „Pentru aliaţi există căi de a merge înainte chiar şi atunci când liderii săi nu o fac”.
Iulia Lăpădat
