Revista presei internaţionale – 28 martie 2015

Tragedii aviatice, poziţionări strategice, evoluţii economice – acestea sunt principalele subiecte ale presei internaţionale.
După cum era de aşteptat, catastrofa aviatică din munţii Alpi şi circumstanţele producerii acesteia ocupă prima pagină a principalelor cotidiene internaţionale. După inventarierea ultimelor detalii ce dezvăluie complicata personalitate a copilotului considerat responsabil de prăbuşirea aeronavei, Le Monde opinează că este greu de spus dacă familiile victimelor se vor simţi mai uşurate în doliul lor la aflarea acestor informaţii. Pentru La Stampa, călătoriile cu avionul vor trebui să se confrunte cu o nouă angoasă, pe lângă terorism şi condiţii tehnice sau meteo: psihicul piloţilor în mâinile cărora ne încredinţăm, la propriu, viaţa. Ironia face ca posibilitatea blocării cabinei pe dinăuntru, măsură de protecţie antiteroristă adoptată de companii după 11 septembrie, să fi favorizat incidentul, citim în New York Times, care anunţă că vor fi modificate protocoalele de zbor.
Prezenţa a două persoane în cabina de pilotaj este deja obligatorie pentru companiile americane, reaminteşte Le Monde, care anunţă decizia de ultimă oră a Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei (EASA) de a impune ca normă prezenţa în permanenţă în cabină a doi dintre membrii echipajului, dintre care cel puţin unul să fie pilot calificat. Presa de peste Ocean se arată preocupată de ultimele evoluţii din Yemen. Sub titlul Puzzle politic pentru SUA – obiective şi alianţe în Orientul Mijlociu, New York Times descrie dilemele administraţiei Obama, care susţine campania Arabiei Saudite împotriva rebelilor hutiţi sprijiniţi de Iran, riscând o tensionare a relaţiilor cu acesta din urmă. Pe de altă parte, Washingtonul se află de aceeaşi parte a baricadei cu Teheranul în ceea ce priveşte combaterea ISIS în Siria şi Irak şi, nu în ultimul rând, negociază un acord „nuclear” cu Iranul, alarmând aliaţii tradiţionali ai SUA în regiune, Israelul şi Arabia Saudită. La rândul său, Washington Times atrage atenţia asupra faptului că, în ciuda asigurărilor date de Casa Albă, Arabia Saudită şi sateliţii săi suniţi nu vor accepta un tratat SUA-Iran, jocul la două capete al administraţiei americane putând aduce un dublu dezavantaj. În acest context, nu mai poate părea surprinzătoare declaraţia preşedintelui sirian Bashar Al Assad citată de cotidianul spaniol ABC, potrivit căreia acesta se arată dispus să dialogheze cu Statele Unite pentru găsirea unei soluţii în chestiunea ISIS. De la Londra, Financial Times remarcă slaba creştere a economiei americane, care se menţine în limitele celor 2.4 procente din ultimul trimestru al anului trecut. Cauzele evocate de publicaţia britanică ar fi, pe de o parte, aprecierea dolarului, care a dus la scumpirea exporturilor americane, şi iarna dificilă căreia Statele Unite au fost nevoite să-i facă faţă. New York Times vorbeşte chiar despre „o creştere anemică”, precum şi de faptul că analiştii se tem că situaţia s-ar putea prelungi, în special ca urmare a raportului dolar-euro, care face ca puterea de cumpărare a pieţelor europene să fie redusă tocmai în faţa produselor din SUA, devenite mai scumpe. Dezavantaj pentru americani, avantaj pentru spanioli, consideră El Pais, care semnalează o creştere economică accelerată a Spaniei. Motivele acestei redresări ar fi pe de o parte deprecierea euro faţă de dolar, mai pronunţată chiar faţă de cât era de aşteptat, iar pe de altă parte preţul redus al petrolului. Nu toate statele europene au profitat însă de aceste avantaje – La Libre Belgique consemnează blocaje în domeniul imobiliar din Belgia, în timp ce Diario de Noticias consideră că Portugalia este sclava austerităţii. De la Moscova, publicaţia NEZAVISIMOE VOENNOE OBOZRENIE se întreabă pe ce forţe mizează Occidentul în politica sa din Est, reproşând Statelor Unite că exacerbează naţionalismul în statele fostului bloc sovietic, cel mai recent exemplu fiind Ucraina. La rândul său, Russia Today avertizează NATO că exerciţiile militare din Polonia, care au adus avioane de luptă ale SUA în apropierea graniţelor Rusiei, pot avea consecinţe pe termen lung, la fel ca şi recentele manevre de la Marea Neagră la care au participat şi forţe ale armatei române. Moscova consideră aceste acţiuni o dovadă în plus că Alianţa Nord-Altantică profită de conflictul din Ucraina, folosindu-l ca pretext pentru consolidare militară în Europa de Est împotriva Rusiei, subliniază publicaţia moscovită. În încheiere consemnăm un comentariu apărut în The Guardian, care constată că există în continuare un interes internaţional pentru brandul Ceauşescu. Motivul? La o licitaţie care a scos la vânzare bunuri mărunte aparţinând  fostului dictator, de tipul afişe şi cărţi poştale, acestea au fost achiziţionate aproape în totalitate pentru impresionanta sumă de 50.000 de euro, aproape de şapte ori suma evaluată iniţial, subliniază The Guardian.

(Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR)