Încheierea negocierilor privind programul nuclear al Iranului ocupă prima pagină a ziarelor internaţionale. „SUA şi Europa au convenit să ridice majoritatea sancţiunilor Iranului în schimbul stopării pentru 15 ani a îmbogăţirii uraniului şi a accesului deplin al inspectorilor ONU”, rezumă EU-Observer, însă Stars and Stripes atrage atenţia că s-a încheiat doar o etapă a negocierilor, care sunt departe de a se fi finalizat, un termen limită fiind stabilit pentru 30 iunie. „Regii saudiţi salută cu precauţie acordul cu Teheranul”, titrează Washington Post, în timp ce iranienii aplaudă acordul, potrivit Le Figaro, iar The Guardian precizează că negociatorul şef iranian este primit ca un erou la Teheran. Pe de altă parte, preşedintele Iranului, Rohani, asigură că îşi va respecta angajamentele şi nu va încerca să înşele comunitatea internaţională, dacă şi celelalte puteri vor acţiona la fel, reţine New York Times. Pentru Rusia rezultatul convorbirilor este unul pozitiv, notează Kommersant, însă menţionează că este prematur să se afirme că s-a încheiat cu happy-end criza iraniană. Totuşi, Israelul rămâne pe poziţii şi denunţă acordul pe care îl numeşte „un pas către o direcţie foarte periculoasă”, subliniază La Libre Belgique. Acordul nuclear ameninţă existenţa Israelului, susţine premierul Netanyahu şi cere ca documentul final să includă recunoaşterea Israelului de către Teheran”, anunţă New York Times şi The Telegraph. Ziarul britanic mai atrage atenţia asupra unui fapt, că acum nu se mai pune problema reducerii programului nuclear iranian, ci mai degrabă a menţinerii sale la un nivel scăzut în acelaşi timp cu diminuarea riscului netransparenţei din partea Iranului asupra proliferării. „Acest prim acord dă legitimitate internaţională programului nuclear ilegal al Teheranului”, ţine să pună din nou accentul premierul israelian, citat de Jerusalem Post. Şi Rzeczpospolita semnalează condiţia pentru a considera acordul nuclear un succes: Occidentul trebuie să aibă posibilitatea verificării dacă Teheranul se achită de obligaţiile asumate, întrucât există experienţa Irakului, unde inspectorii ONU au avut mult mai multe drepturi decât cele anunţate de inspectori în Iran. Şi cu toate acestea, regimul lui Saddam Hussein i-a înşelat. ONU a cedat şi a retras misiunea, iar inspectorii n-au putut să verifice dacă Saddam a închis într-adevăr programul privind construirea armei de distrugere în masă, mai arată Rzeczpospolita. Între timp, terorismul islamist continuă să facă victime. După uciderea de către gruparea Al-Shabab a 147 de persoane şi luarea de ostatici la o universitate din Kenya, au început să apară reacţiile de condamnare internaţionale, scrie La Croix. „Islamiştii Al-Shabab i-au ispitit pe studenţii kenyeni, ducându-i la moarte cu promisiunea pentru viaţă”, titrează New York Times. „Dacă erai creştin erai împuşcat pe loc. Musulmanii au rămas în viaţă salvaţi de capacitatea de a-şi dovedi credinţa”, citează The Independent una dintre mărturii, iar Christian Science Monitor subliniază că atacul, care i-a vizat pe creştini, pune presiune asupra liderilor religioşi. Şi pe continentul european tensiunile cresc. Potrivit The Independent, guvernul Greciei este pregătit să naționalizeze băncile și ar putea crea o nouă monedă pentru a plăti facturile, cu excepția cazului în care ţările din zona euro renunţă la planul de austeritate. Sub titlul „Europa nu trebuie să trateze Ucraina ca pe o altă Grecie”, The Guardian publică un articol al cunoscutului magnat George Soros. „Criza prea mult prelungită a Greciei a fost gestionată greşit de către toate părţile încă de la început”, opinează acesta şi continuă: „Dar cu Ucraina este altfel. Vladimir Putin este agresorul, iar Ucraina, apărându-se singură, apără valorile şi principiile pe care a fost construită UE. Iar rezultatul inevitabil al menţinerii actualei politici privind Ucraina va fi o UE divizată între influenţa rusă şi americană, o uniune care îşi abandonează valorile şi forţa politică în lume”, conchide George Soros.
Iulia Lăpădat – RADOR
