CRONOLOGIE: Un an de la izbucnirea conflictului din Ucraina

Luni, 6 aprilie, se marchează împlinirea unui an de la declanşarea conflictului din estul Ucrainei între separatiștii proruși şi forțele ucrainene, considerat de unii specialişti ca fiind cea mai sângeroasă dispută din Europa, după conflictul din fosta Iugoslavie de la începutul anilor ’90, iar de alţii chiar cea mai gravă criză cu care se confruntă Europa de la prăbuşirea Zidului Berlinului. Confruntările care au debutat cu ocuparea, de către proruşi, a sediilor unor instituţii oficiale, a continuat cu proclamarea unor aşa-numite republici populare, şi a continuat cu un conflict armat care a dus la uciderea a peste 6000 de oameni, iar la începutul acestui an a fost încheiat un armistiţiu între cele două părţi, care, în linii mari, este respectat.

Pentru România, criza din Ucraina are efecte directe, dar și indirecte, având în vedere atât faptul că avem o frontieră de circa 650 de km cu Ucraina, o numeroasă comunitate de români în această ţară dar şi un alt conflict înghețat în Transnistria, în proximitatea frontierei cu Republica Moldova.

În cele ce urmează prezentăm o succesiune a evenimentelor care au condus la declanşarea acestui conflict, pornind de la refuzul semnării, de către fostul preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, a unui acord politic şi comercial cu Uniunea Europeană, pe fondul opoziţiei Rusiei, precum şi o cronologie a celor mai importante momente ale acestei confruntări, înregistrate în ultimul an.

2013

• 21 noiembrie – Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a suspendat negocierile în vederea semnării unui acord politic şi comercial cu Uniunea Europeană, în condiţiile opoziţiei Rusiei. Ca urmare, în perioada următoare, mii de ucraineni au ieşit pe străzi în centrul Kievului, pentru a protesta faţă de orientarea Ucrainei către Rusia, punctul central al protestelor fiind „Maidanul” din Piaţa Independenţei din capitala Ucrainei

2014

• 

  februarie – Ofensiva forţelor ucrainene de securitate împotriva demonstranţilor devin din ce în ce mai brutale, iar campionul mondial la box, Vitali Kliciko, devine figura centrală protestatarilor

• 20 februarie – După mai multe zile de violenţe, conflictul ia amploare în momentul declanşării unui schimb de focuri între protestatari şi poliţie, în Piaţa Independenţei din Kiev. Protestatarii declară că lunetişti ai armatei au deschis focul împotriva lor, în schimb, Guvernul lui Ianukovici i-au acuzat pe liderii manifestanţilor de provocări. Peste 100 de oameni îşi pierd viaţa în urma violenţelor

• 21 februarie: Guvernul şi opoziţia încep negocierile cu medierea UE şi Rusiei, iar preşedintele Ianukovici anunţă organizarea de alegeri anticipate şi revenirea la Constituţia din 2004, care prevede prorogative reduse pentru preşedinte. Propunerile sale sunt respinse categoric de protestatari care solicită demisia imediată a acestuia, continuând prodestele de pe „Maidan”

• 22 februarie – Parlamentul decide prin vot majoritar demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, acesta fiind acuzat de abuz de putere. Se hotărăşte totodată organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate la 25 mai. Preşedintele Ianukovici se refugiază din Kiev în Rusia, în timp ce mii de oameni iau cu asalt complexul prezidenţial, imagini ale luxului în care trăia Ianukovici făcând înconjurul lumii. În acelaşi timp, fostul premier ucrainean şi puternic opozant al lui Ianukovici, Iulia Timoşenko, este eliberată din închisoare – unde fusese trimisă de mai bine de doi ani, în urma unui proces considerat politic – şi se adresează protestatarilor, în Piaţa Independenţei

• 23 februarie – Legislativul de la Kiev îl desemnează pe Alexander Turcinov drept preşedinte interimar al ţării, iar acesta anunţă promovarea unor politici pro-occidentale

• 27 februarie – Omul politic Arseni Iaţeniuk este desemnat prim-ministru interimar al Ucrainei, iar preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ordonă ample manevre militare la frontierea cu Ucraina. În aceeaşi zi reprezentanţii miliţiilor pro-ruse ocupă sediul Guvernului şi Parlamentul din Simferopol, capitala peninsulei Crimeea

• 1 martie – Parlamentul rus aprobă cererea preşedintelui Vladimir Putin de a trimite forţe militare în Crimeea – regiune autonomă din sudul Ucrainei – sub pretextul apărării populaţiei proruse din zonă

• 16 martie – Un referendum considerat ilegitim de Ucraina şi comunitatea internaţională, desfăşurat în regiunea autonomă, pecetluieşte anexarea Crimeei la Rusia, petrecută – de facto – două zile mai târziu

• 24 martie – În contextul anexării Crimeei, Rusia este exclusă din grupul G8 şi se contramandează summitul care ar fi urmat să aibă loc în iunie, la Soci. ONU condamnă alipirea Crimeei la Rusia, iar NATO sistează colaborarea cu Rusia

• 6 aprilie – manifestanți proruși ocupă clădiri oficiale în principalele orașe din estul Ucrainei – Donețk, Lugansk și Harkov – unde proclamă aşa-numitele „republici populare” Lugansk şi Donețk

• 12 aprilie – Mlitanţi proruşi ocupă orașul Slaviansk din estul Ucrainei

• 14 aprilie – Kievul declanșează o acţiune antiteroristă, cu scopul de a prelua prin forță controlul asupra zonele aflate sub influența separatiștilor proruşi

• 15 aprilie – Preşedintele Vladimir Putin avertizează că Ucraina este „în pragul războiului civil”

• 17 aprilie – Negocieri, la Geneva, cu participarea Ucrainei, Rusiei, Uniunii Europene şi SUA, în urma cărora se convine asupra unui acord privind dezarmarea grupărilor ilegale şi abandonarea sediilor administrative ocupate de separatişti, acord rămas fără efect în teren

• 25 aprilie – În apropiere de Slaviansk, opt observatori OSCE, între care patru germani, calificaţi drept „prizonieri de război” sunt capturaţi de miliţii pro-ruse. UE şi SUA adoptă sancţiuni suplimentare contra Rusiei.

• 2 mai – Câteva zeci de militanţi proruşi sunt ucişi la Odesa într-un incendiu rezultat în urma confruntărilor cu forţele ucrainene

• 3 mai – În urma intervenţiei unui mediator rus, separatiştii îi repun în libertate pe observatorii militari ai OSCE

• 11 mai – Referendum organizat de separatiști în regiunile Donețk și Lugansk care se exprimă în favoarea independenței de Ucraina a acestor teritorii. Referendumul este contestat puternic de Ucraina şi Comunitatea occidentală, iar Rusia anunţă că va respecta opţiunea cetăţenilor care au participat la referendum

• 25 mai – În urma alegerilor prezidenţiale din Ucraina, omul de afaceri Petro Poroșenko este declarat preşedinte al ţării. Scrutinul a fost boicotat de rebeli în regiunile separatiste din estul ţării

• 27 iunie – Preşedintele Petro Poroşenko semnează Acordul de Asociere cu UE şi avertizează Rusia că opţiunea Ucrainei asupra valorilor Uniunii Europene nu poate fi contestată

• 5-6 iulie – Ofensivă puternică a forțelor armate ucrainene, care se soldează cu recuperarea zonei Slaviansk şi a altor teritorii aflate sub stăpânirea rebelilor proruşi, dar şi cu pierderi umane considerabile

• 17 iulie – O aeronavă Boeing a companiei Malaysia Airlines cu 298 de persoane la bord se prăbușește în estul Ucrainei, majoritatea specialiştilor în domeniu opinând că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer lansată de rebelii proruşi. Nu există supravieţuitori ai tragediei aviatice. Timp de mai multe zile observatorii internaţionali au fost împiedicaţi de rebeli să meargă în zona prăbuşirii avionului pentru a examina cadavrele, iar atunci când li s-a permis acestora accesul în zonă, s-a constatat că majoritatea probelor fuseseră compromise

• 25 august – Rebelii proruşi declanşează o ofensivă în zonele Ilovaisk şi Donețk, soldată cu sute de pierderi de vieţi omeneşti pentru partea ucraineană

• 5 septembrie – Primul acord de încetare a focului semnat la Minsk, de reprezentanţii Guvernului de la Kiev şi separatiştii proruşi, mediat de Rusia şi OSCE, care prevedea, printre altele, o autonomie extinsă pentru regiunile Donețk și Lugansk. La scurt timp însă, luptele sunt reluate iar acordul este încălcat

• septembrie – Două convoaie de camioane ruseşti cu ajutoare umanitare au trecut graniţa ucraineană fără permisiunea Guvernului de la Kiev, care consideră că acţiunile ascund de fapt livrări de armament către rebelii proruşi, mai ales prin împiedicarea reprezentanţilor OSCE de a inspecta conţinutul operaţiunii

• 26 octombrie – Alegerile legislative din Ucraina sunt câştigate de formaţiunile pro-occidentale, dar sunt boicotate, din nou, în teritoriile controlate de separatiştii proruşi

• 2 noiembrie – În aşa-numitele republici autonome Doneţk şi Lugansk au loc alegeri „prezidențiale” câştigate de Aleksandr Zaharcenko şi, respectiv Igor Plotnițki, alegeri puternic condamnate de Kiev şi de Comunitatea internaţională

• 12 noiembrie – Un comandant al NATO a afirmat că tancuri ruseşti, armament şi trupe au trecut graniţa în Ucraina, într-o aparentă încălcare a armistiţiului din septembrie, însă Moscova a respins acuzaţiile formulate

2015

• 

  22 ianuarie – Aeroportul din Donețk, punct considerat strategic, este cucerit de rebelii proruşi, dar, în urma luptelor, obiectivul este transformat în ruine

• 6 -7 februarie – Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande participă la Conferinţa pentru securitate de la München, apoi se deplasează la Moscova, pentru negocieri cu preşedintele Putin asupra unei noi propuneri de armistiţiu în estul Ucrainei. În schimb, oficiali ai SUA afirmă că cea mai bună cale de a rezolva conflictul este dotarea forţelor ucrainene cu armament şi tehnică de luptă, variantă respinsă categoric de oficialii europeni. Este considerată prima „fractură” majoră a abordărilor SUA şi UE în soluţionarea conflictului din estul Ucrainei

• 12 februarie – Al doilea acord de încetare a focului semnat la Minsk de președintele rus Vladimir Putin, omologul său ucrainean Petro Poroșenko, președintele francez François Hollande și cancelarul german Angela Merkel. Documentul prevede, în linii mari, aceleaşi puncte ca şi primul acord de la Minsk, însă conţine elemente mai detaliate privind „îngheţarea” liniei frontului, încetarea focului şi retragerea trupelor şi a armamentului greu, sub monitorizarea OSCE. În perioada următoare, în ciuda unor schimburi sporadice de tiruri, se constată că al doilea acord de la Minsk este respectat de cele două părţi

• 18 februarie – Trupele ucrainene cedează rebelilor proruşi orașul Dabelțevo, considerat un punct strategic între Donețk și Lugansk. De atunci, linia frontului este înghețată, iar armistițiul este în general respectat.