Situaţia din Orientul Mijlociu rămâne în centrul atenţiei presei internaţionale. La un an de la preluarea controlului estului Ucrainei de către forţele proruse, ziarele străine fac un bilanţ al conflictului din vecinătatea estică a Uniunii Europene şi trec în revistă relaţiile cu Rusia. Şi tot relaţiile cu Rusia aduc în centrul atenţiei Grecia. Atena dă asigurări că va achita tranşa de 450 de milioane de euro din datoria pe care o are la FMI, relatează Financial Times. Acelaşi cotidian londonez face socoteala că „Grecia ar urma să plătească FMI peste 9 miliarde de euro anul acesta, potrivit unui plan care nu poate fi modificat până când Atena nu acceptă un nou program cu Fondul, ceea ce guvernul elen nu doreşte”. În orice caz, cotidianul elen Kathimerini opinează că „premierul Tsipras va trebui să decidă în curând dacă preferă să şi-i întoarcă împotrivă pe creditori şi să revină la drahmă, sau este dispus să încheie un nou memorandum pentru a menţine ţara în zona euro”. „Instabilitatea politică din Grecia şi intensificarea crizei datoriilor alimentează discuţiile despre alegeri anticipate”, notează un alt cotidian britanic, The Guardian. Iar The Telegraph constată că „izolată, Grecia coteşte spre est, adresându-se Rusiei, Chinei şi Iranului”. „După criticile formulate de Bruxelles la adresa programului de reforme elen, guvernul de stânga şi-a intensificat flirtul cu triumviratul statelor paria”, explică ziarul britanic. Dar, continuă The Telegraph, „forţa financiară a Kremlinului este drastic diminuată de sancţiunile susţinute de Occident şi de scăderea preţurilor carburanţilor la nivel global, iar economia rusă ar urma să sufere o contracţie de 3,8% anul acesta”, situaţie în care un ajutor masiv pentru Atena este puţin probabil. Premierul grec nu este singurul care curtează Moscova, după cum scriu mai multe ziare străine. Preşedintele ceh va merge la festivităţile de comemorare a sfârşitului Celui de-al doilea război mondial care se vor desfăşura în capitala rusă, relatează Gazeta Wyborcza. Mai mult, supărat de comentariul făcut de ambasadorul american la Praga, şefului statului ceh îi interzice diplomatului de la Washington accesul în Castelul din Praga. Aceeaşi gazetă de la Varşovia relatează că „la graniţa polono-rusă vor fi instalate şase turnuri de observaţie” dotate cu aparatură pentru monitorizare pe timp de zi şi de noapte. La un an de la preluarea administraţiei regionale din Doneţsk de către rebelii ucraineni proruşi, Le Figaro prezintă „lenta coborâre în infern a estului ucrainean”. În războiul din estul Ucrainei, La Libre Belgique crede că „Vladimir Putin este învingătorul”, întrucât „a reuşit să îndepărteze perspectivele Kievului de integrare în NATO, penalizând astfel autorităţile prooccidentale ucrainene pentru că au întors spatele Moscovei”. Între timp, în capitala rusă, „retorica belicoasă, marcată de ameninţări nucleare făţişe, a atins niveluri nemaiîntâlnite nici chiar în zilele Războiului Rece”, constată Wall Street Journal. Pe frontul celălalt, cel împotriva jihadiştilor, Washington Post relatează că „haosul care pune stăpânire pe Yemen va crea o criză umanitară”. „În cazul declanşării unui război civil cu rebelii şiiţi, cei 25 de milioane de locuitori ai celei mai sărace ţări arabe se confruntă cu foametea, iar centrele urbane vor fi lipsite de apă potabilă”, detaliază oficiosul de la Washington. El Pais notează că „Arabia Saudită cere ajutorul Pakistanului împotriva miliţiilor şiite din Yemen”. „Monarhiile din Golful Persic se tem că influenţa Iranului în regiune se va extinde după venirea la putere a miliţiilor susţinute de Teheran, pe fondul instabilităţii generate de conflictul irakian şi de războiul civil din Siria”, explică ziarul madrilen. Totuşi, New York Times avertizează că „dacă şi când va fi finalizat un acord nuclear cu Iranul, America şi celelalte mari puteri ar trebui să-şi întoarcă privirile spre sudul Asiei, regiune afectată de riscuri nucleare proprii tot mai acute”. Iar dintre aceste riscuri, „Pakistanul produce indubitabil cele mai mari preocupări”, cu cele 120 de arme nucleare ale sale, „cifră care ar urma să se tripleze în decurs de un deceniu”, atenţionează ziarul new-yorkez.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
