Statul român se foloseşte de justiţie, de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), ca drept mijloc pentru a împiedica desfăşurarea procesului de restituire, precum şi pentru renaţionalizarea imobilelor retrocedate deja, a declarat în cadrul unui interviu acordat postului public de radio Kossuth, din Ungaria, Attila Markó, care susţine că în România a fost condamnat pe nedrept, şi nici nu vrea să se întoarcă în ţară şi vrea să înceapă o nouă viaţă în Ungaria. Attila Markó, în vârstă de 49 de ani, în 1989 a fost unul dintre fondatorii Uniunii Democrate Maghiare din România, a fost secretar de stat pentru problemele minorităţilor şi membru al Comisiei pentru restituirea bunurilor confiscate în timpul comunismului. El poartă acelaşi nume de familie cu fostul preşedinte al UDMR, Béla Markó.
Acum, în ţara sa natală este condamnat, în schimb el susţine că a executat doar o hotărâre de guvern în calitate de membru al respectivei comisii de specialitate care a decis restituirea către Biserica Reformată clădirea Colegiului Secuiesc Mikó din Sfântu Gheorghe, confiscat în 1948 de comunişti. Din această cauză, în noiembrie anul trecut a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, iar într-un alt caz, procurorii doresc să îl audieze în calitate de martor. Attila Markó s-a temut că din martor va deveni suspect şi de acea a rămas în Ungaria. De atunci această acuzaţie a fost anulată. În aceste zile a renunţat la mandatul de parlamentar, nu doreşte să beneficieze de imunitate, dar nu vrea nici să se întoarcă la Bucureşti după ce DNA l-a acuzat din nou într-un alt dosar, în care mai sunt implicaţi alţi opt membri ai comisiei de restituire. Potrivit DNA, ca membru al comisiei pentru restituirea bunurilor confiscate în timpul comunismului, împreună cu ceilalţi membri ai comisiei, a supraevaluat, comparativ cu preţul pieţei, despăgubirea stabilită pentru unele terenuri.
Potrivit lui Attila Markó, prin hotărârea irevocabilă pronunţată în dosarul Mikó, justiţia românească a derapat şi a început să se raporteze faţă de unele chestiuni într-un mod deformat şi voit manipulat. „Nu am putut să îmi asum o luptă deşartă cu acest regim”, a spus Attila Markó, care a adăugat: „Nu mă îndoiesc nicio clipă că în România trebuie dusă până la capăt lupta împotriva corupţiei. Cel care este corupt, trebuie condamnat, însă nu cred că prin acest val iepurele trebuie împuşcat împreună cu tufişul”. În opinia sa nu este normal să răspundă întreaga comisie pentru o infracţiune comisă de un membru al acesteia. „Nu este corect nici faptul că acum toată lumea poate fi anchetată doar dacă este arestat preventiv”, a mai spus Attila Markó.
El a amintit, de asemenea, că în cazul Colegiului Secuiesc Mikó, Comisia de restituire a aplicat o lege aflată în vigoare. Numai că, în urma sentiţei pronunţată de instanţă, Biserica Reformată a pierdut dreptul de proprietate asupra acestui imobil, astfel că a intrat din nou în proprietatea statului, respectiv a Consiliului Local din Sfântu Gheorghe. „Dacă statul român renaţionalizează, prin folosirea justiţiei, unele imobile, atunci practic nu e nimic în siguranţă: nici oamenii, nici clădirile. Oricine poate fi deposedat sau poate fi închis”, a mai spus Attila Markó, potrivit căruia statul se foloseşte de justiţie şi de DNA cu scopul de a stopa procesul de restituire a imobilelor confiscate abuziv în timpul comunismului. Attila Markó s-a referit la faptul că România şi-a asumat încă din anii 1990 restituirea „in integrum”, adică restituirea în totalitate a averilor confiscate, ceea ce necesită, fără îndoială, un timp îndelungat şi cheltuieli foarte mari. Dacă ţara nu poate suporta procedura „in integrum”, atunci chiar din anii 1990 ar fi trebuit să demareze procedura despăgubirii parţiale, conform căreia ar fi restituit imobilele celei mai importante, iar paralel cu acesta ar fi încheiat cazurile de despăgubire în urma unei înţelegeri cu bisericile şi cu persoanele fizice.
În opinia lui Attila Markó, sistemul în sine trebuia construit altfel, şi nu să fie stopat prin intermediul justiţiei. El şi-a exprimat în mod special nemulţumirea din cauză că DNA a solicitat într-un alt dosar arestarea sa preventivă, în condiţiile în care se ştie că nu a participat la acea şedinţă a Comisiei de restituire, în care se pare că a fost adoptată o decizie ilegală. Răspunzând la întrebarea dacă eventual s-ar emite un mandat internaţional pentru arestarea sa, Markó a spus: „Statul ungar mi-a dat de înţeles de mai multe ori şi în diferite moduri că nu mă lasă, deoarece şi statul ungar crede că în această chestiune nu este vorba despre nicio infracţiune. În sine este vorba despre un caz care vizează comunitatea maghiară, deoarece un cetăţean de etnie maghiară este presecutat pe nedrept, iar din punctul de vedere al statului ungar, este un caz comun, al tuturor”.
La Budapesta trebuie să înceapă o nouă viaţă, a mai spus politicianul, care dealtminteri este licenţiat al Facultăţii de Drept a Universităţii Eötvös Lóránd din Budapestea. Attila Markó şi-a exprimat încrederea că va putea utiliza experienţa acumulată în ultimele decenii şi în Ungaria. „Încă mai cred că există o şansă ca în România lucrurile să se clarifice, (…), se va termina cu abuzurile, iar justiţia va sta, într-adevăr, în slujba adevărului”, a conchis Attila Markó.
MTI – 13 aprilie
