BREVIAR ECONOMIC, 19 mai – selecţiuni

de Victor Ionescu
de Victor Ionescu

Fondul Monetar Internaţional lucrează cu statele din Europa de Sud-Est la elaborarea unor planuri şi scenarii dacă Grecia intră în faliment. Băncile greceşti sunt printre marii jucători din sistemele financiare ale statelor aflate în împrejurimi. În Bulgaria, societăţile fiică ale Băncii Naţionale a Greciei, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias, deţin circa 22% din activele bancare, în Macedonia procentul este similar, scrie ziarul. Băncile greceşti sunt active şi în România, Albania şi Serbia.
FMI consideră că, în linii mari, societăţile fiică ale băncilor greceşti din Europa de Sud-Est ar trebui să facă faţă unei eventuale prăbuşiri a Greciei. Având în vedere că vorbim de societăţi fiică, nu de sucursale, băncile se pot refinanţa de la băncile naţionale. Acest lucru le va permite să se separe mai uşor de băncile fiică, dacă se dovedeşte a fi necesar.
Bulgaria va pierde mai mult decât România şi Serbia, în cazul unui eventual crah al economiei greceşti şi al ieşirii Greciei din zona euro, arată un raport al Morgan Stanley. În cazul insuficienţei lichidităţilor, filialele greceşti din Bulgaria, România şi Serbia, cel mai probabil, vor avea nevoie de intervenţia autorităţilor locale, adaugă documentul, dat publicităţii luni. Bulgaria este cel mai ameninţat stat din regiune, pentru că, în afară de asta, circa 7% din exporturile ei, sau 3,8% din PIB, merge în Grecia.

Comisia Europeană solicită investiţii mai mari pentru relansarea inovării. Executivul de la Bruxelles a prezentat un raport al rezultatelor obţinute în domeniul inovării, din care a rezultat că Uniunea Europeană este în continuare devansată de Coreea de Sud, SUA şi Japonia.
În ceea ce priveşte ţările membre UE, pe primele locuri s-au situat Suedia, Danemarca, Finlanda şi Germania, urmate de Austria, Belgia Franţa, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Marea Britanie, aflate în categoria aşa-numitelor ţări puternic inovative.
Ungaria s-a situat în categoria „moderat inovativă”, iar indicatorii acestei ţări nu diferă substanţial faţă ce anul trecut. Din acest grup mai fac parte Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Spania. Din categoria ţărilor „slab inovative” fac parte România, Bulgaria şi Letonia.
Nivelul inovării în cadrul UE s-a menţinut la un nivel stabil, comparativ cu anul trecut, dar criza economică şi-a pus amprenta asupra activităţii de inovare din sectorul privat. Din acest motiv, chiar dacă în domeniile resurselor umane şi al investiţiilor pentru cercetare şi dezvoltare au existat progrese, acestea nu au contribuit la îmbunătăţirea indicelui global.
În ceea ce priveşte progresele realizate, cea mai semnificativă creştere s-a constata în Malta, Polonia şi Bulgaria, în timp ce România, Cipru şi Estonia au înregistrat o scădere a indicelui inovării.
Raportul Comisiei Europene cu privire la inovare a fost întocmit pe baza a 25 de indicatori statistici. Printre aceşti figurează numărul persoanelor cu diplomă de licenţă, cheltuielile alocate pentru cercetare şi dezvoltare, indicatorii IMM-urilor cu privire la inovare, numărul licenţelor şi a mărcilor înregistrate, respectiv încasările realizate de pe urma acestora.

FMI insistă asupra necesităţii ca guvernul portughez să efectueze reforme suplimentare legate de salarii şi de pensii, pentru a raţionaliza cheltuielile publice. De asemenea, că trebuie să fie aplicate reforme bugetare mai cuprinzătoare în vederea îmbunătăţirii administraţiei publice şi a controlării pericolelor venite din partea unor entităţi publice.
Echipa FMI a subliniat necesitatea continuării reformelor structurale în vederea îmbunătăţirii competitivităţii externe şi pentru a dobândi o flexibilitate sporită a muncii. Priorităţile vor trebui să fie crearea de stimulente pentru locurile de muncă, creşterea competitivităţii locale şi îmbunătăţirea serviciilor publice.
Documentul indică, de asemenea, că relansarea este încă „foarte modestă” pentru a face să revină locurile de muncă şi producţia la nivelurile anterioare crizei. FMI subliniază, de asemenea, deşi perspectivele pe termen scurt s-au îmbunătăţit considerabil, proiecţiile pe termen mediu sunt umbrite de un legat de probleme precum investiţiile reduse, nivelurile considerabile ale „stocurilor” datoriei publice şi private, influenţa excesivă asupra sectorului privat şi lipsa de dinamism de pe piaţa muncii.

Parisul sondează posibilitatea vânzării navelor „Mistral” Chinei. Rusia afirmă că nu poate face acest lucru fără acordul ei, deoarece pupele navelor îi aparţin ei. Biroul de presă al flotei militare chineze a informat că în scurt timp vor sosi la Shanghai în vizită două nave franceze – una din ele este fregata „Acoint”, a doua – o navă desant tip „Mistral”.
Franţa a prezentat Rusiei proiectul acordului pe tema ruperii contractului privind construirea navelor. Flota rusă ar fi urmat să primească în total patru nave „Mistral”, din care două deja au fost construite şi parţial echipate. Între multe paragrafe ale documentului este şi clauza că firma franceză DCNS, care a construit navele, va restitui Rusiei banii, dar abia atunci când aceasta „îşi va da acordul în scris pentru vânzarea lor unei terţe părţi fără niciun fel de condiţii preliminare”.
Mai înainte ca documentul să ajungă în Rusia, vicepremierul responsabil cu industria de armament, Dmitri Rogozin, a spus că nimic nu se poate face cu aceste nave, fără acordul Rusiei. „Ministerul rus al Apărării are aceste certificate şi fără acordul nostru orice reexport este imposibil”. Iar la început Moscova va cere restituirea banilor mai înainte de a-şi da acordul.
„Navele sunt total rusificate, începând cu tăbliţele şi sfârşind cu cablurile electronice. N-am idee cum vor ei (francezii) să le folosească” – a spus Rogozin.

Dinamica înregistrată în Turcia de cursul de schimb a început să afecteze mai multe sectoare, în principal pe cel al combustibililor. Specialiştii anticipează o creştere a preţurilor din august. Scumpirile aduse creşterea cursului dolarului deocamdată nu au fost resimţite de consumatori la produsele comercializate en detail.
Polonia, o piaţă deja aşezată din punct de vedere al mărcilor şi mall-urilor, reprezintă o potenţială ţintă pentru mărcile turceşti. Mai multe companii au luat decizia de a face investiţii în această ţară, dar şi în Tunisia, Pakistan, Macedonia şi Angola.