RADOR (19 mai) – Aniversările rotunde fac aproape obligatorie retrospectiva, analiza drumului parcurs şi formularea proiectelor de viitor. Nu pot fi evitatea retrspectiva şi căutarea viitorului nici în cazul împlinirii a 70 de ani de existenţă a emisiunii în limba maghiară a Radioului de la Bucureşti. Când pe 2 mai 1945 a răsunat emisiunea în limba maghiară a Radioului public, războiul încă nu se încheiase oficial. Atunci, probabil fierberea creării unei lumi noi, speranţa că ţara va intra într-o lume cu totul nouă şi mai dreaptă au contribuit la începerea activităţii redacţiei de limbă maghiară fără ca nimic să preceadă acest eveniment. Probabil, conducerea militară a ţării a considerat important să comunice cu toţi cetăţenii României. Însă, după perioada de început, a ieşit la iveală că speranţele au fost doar iluzii. Regimul comunist a înglobat rapid Radio România în maşinăria sa de propagandă, împreună cu redacţia în limba maghiară. Nu este întâmplător că tocmai în perioada Revoluţiei din 1956 din Ungaria, timpul de difuzare a emisiunii în limba maghairă a fost extins temporar de la o oră la două, pentru a contrabalansa buletinele informative ale Radio Kossuth, care în vremurile bune se putea recepţiona pe unde lungi până şi la Galaţi. Cu toate acestea, în cadrul posibilităţilor oferite de regim şi testând permanent limitele impuse, profesionalismul emisiunilor în limba maghiară difuzate de la Bucureşti s-a dezvoltat spectaculos în anii ’60 – ’70. În redacţia radio au lucrat colegi de excepţie precum Zsuzsa Barna, Mária Borbás, Edit Ercse, Péter Gárdos, Judit Konsza, Anna Kónya (Buba), Ferenc Kovács, Erzsébeth Nagy, Mária Rózsa, Olga Szőcs, Erzsébet Vajda, Lajos Varga, iar mai târziu János Aszódi, Zsuzsanna Ferencz, Ilona Hagmas, László Hegedűs, Péter Mag, Vilmos Molnár, Endre Székedi, Iván Solymos şi alţii. În această perioadă au putut fi auziţi la radio majoritatea scriitorilor şi poeţilor maghiari din România. Dintre aceştia merită să îi amintim pe Zoltán Banner, Kinga Illyés, Ferenc Szemlér, Sándor Huszár, János Szász, Géza Domokos şi András Sütő. Radioul bucureştean a difuzat şi câteva premiere, ca de exemplu piesa radiofonică „Mireasa desculţă”, scrisă de András Sütő şi Zoltán Hajdú. După 1990, redacţia emisiunii în limba maghiară a profitat foarte repede de schimbările survenite. Rubrica de informaţii politice şi sociale „Am văzut, am auzit, vă relatăm”, realizată de Péter Mag, a fost una din cele mai populare emisiuni în limba maghiară din România. Mai multe persoane şi-au potrivit ceasul deşteptător astfel încât să nu rateze comentariile câteodată pasionale, alteori acide ale lui Péter Mag. De o audienţă deosebită s-a bucurat rubrica realizată de fostul deputat Attila Zonda, în care era prezentată activitatea Legislativului. În zilele noastre, emisiunea în limba maghiară a Radio România trebuie să se confrunte cu multe provocări. În afluxul de de informaţii oferit de internet şi diferitele reţele de socializare este foarte dificil să îţi păstrezi ascultătorii şi să găseşti alţii noi. Din acest motiv, redacţia noastră încearcă permanent să se adapteze nevoilor ascultătorilor. Ne dăm silinţa ca în timpul scurt alocat emisiunii să concentrăm cât mai multe informaţii, să scurtăm durata interviurilor şi să extindem oferta muzicală. Suntem mândri că am reuşit să păstrăm şi să menţinem la un nivel ridicat rubrica „Nota zilei”, în care profesori universitari şi cei mai buni publicişti ai maghiarilor din România îşi exprimă opiniile despre teme de actualitate. La aniversarea a 70 de ani, am reuşit să ne reînnoim pagina de internet, care sperăm să atragă mult mai mulţi vizitatori. Aniversările şi zilele de sărbătoare trec, rămâne munca şi seria provocărilor de zi cu zi.
Redactor şef, Ervin Székely
