Pe lângă criza Ucraina, dar şi cea din Grecia, îşi face loc în presa internaţională şi criza din lumea fotbalului, evidenţiată de demisia preşedintelui Federaţiei Internaţionale a sportului rege. „Dictatorul fotbalului primeşte cartonaş roşu”, titrează Financial Times cu referire la demisia lui Sepp Blatter din fruntea FIFA. Demisia elveţianului „îndepărtează un obstacol din calea reformării FIFA”, remarcă New York Times, cu precizarea că „organismul fotbalului mondial trebuie nu doar să-şi găsească un nou preşedinte, ci şi să-şi schimbe mentalitatea, învăluită în opacitate, corupţie şi lăcomie”. La fel crede şi cotidianul spaniol El Pais, care atenţionează în editorialul său că acesta este „prilejul pentru creşterea transparenţei activităţii organizaţiei fotbalului mondial”. The Times este însă de părere că deşi Blatter se retrage, stilul lui va persista. Schimbând unghiul de abordare, editorialul din cotidianul belgian Le Soir notează că „sfârşitul domniei acestui despot, care creează o breşă în sistemul în care puterea era confiscată de o mână de persoane şi banii contribuabililor serveau îmbogăţirii unei caste care ajunsese să se creadă la adăpost, sau chiar mai presus de lege”, se datorează cuplului „justiţie-presă”. Iar Wall Street Journal constată că o dată cu demisia lui Blatter, „Rusia şi Qatarul l-au pierdut pe cel mai ferm susţinător al candidaturilor” lor la organizarea campionatelor mondiale de fotbal din 2018 şi respectiv 2022, existând posibilitatea unei reconsiderări a procesului de atribuire a turneelor. Rusia se confruntă totodată cu o prelungire a sancţiunilor care o vizează, „în încercarea de a constrânge Moscova să implementeze deplin acordul de armistiţiu”, scrie acelaşi cotidian de pe Wall Street. Armistiţiul este însă încălcat din nou pe teren, după cum relatează şi The Guardian, în vreme ce Kommersant semnalează că „în Donbas se foloseşte din nou artileria”. Din Rusia, Nezavisimaia Gazeta deplânge „carantina” aplicată Moscovei de către G-7, care se întruneşte la sfârşitul săptămânii în Germania şi unde „persoana cea mai nedorită” ar fi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Citat de Deutsche Welle, vicepreşedintele Dumei de Stat a Rusiei spune că Moscova „ar putea fi nevoită” să înceapă războiul în Transnistria şi sugerează că „de data aceasta armele vor fi îndreptate împotriva Ucrainei”, în condiţiile în care noul guvernator al Odesei, „Mihail Saakaşvili ar dori să atace, prin intermediul Ucrainei, forţele ruse de pacificare din regiunea transnistreană”. Marile cotidiane străine se referă şi la cealaltă criză care preocupă Europa – şi nu numai. O dată cu apropierea termenului de plată pentru o nouă tranşă din datoria elenă, „creditorii se pun de acord asupra unei oferte” pentru Atena, relatază Financial Times. Citat de cotidianul elen Kathimerini, premierul Tsipras pledează pentru realism din partea creditorilor „în privinţa condiţiilor pe care ţara sa le poate accepta” pentru un nou acord de împrumut. Însă pentru a ajunge la un acord cu creanţierii săi, pentru a primi banii şi mai ales pentru a se pune capăt incertitudinii politice dezastruoase pentru finanţele şi economia Greciei, „mai este un drum lung”, apreciază Le Monde. Iar Washington Post atenţionează că în capitala Americii ca şi în marile capitale europene, temerile economice sunt acum dublate de îngrijorările privind posibilitatea ca „Grecia să devină un stat cvasi-eşuat pe vitalul flanc sud-estic al Europei, una din regiunile de prima linie pentru migranţii economici şi de altă factură care încearcă să ajungă în UE”.
Adriana Buzoianu, RADOR
