Revista presei internaţionale – 29 iunie 2015

Situaţia Greciei, pe fondul deciziei creditorilor internaţionali de a respinge prelungirea acordului de asistenţă pentru Atena, în condiţiile apropierii scadenţei datoriei sale, precum şi atentatele teroriste petrecute în weekend ţin capul de afiş al presei internaţionale. La propunerea premierului Tsipras, „parlamentarii greci au aprobat referendumul privind condiţiile puse de creditorii internaţionali”, situaţie care „amplifică probabilitatea ieşirii Atenei din zona euro”, relatează cotidianul elen Kathimerini. Acelaşi ziar atenian notează însă că „grecii vor să rămână în zona euro”, citând două sondaje realizate înainte de anunţul făcut de şeful guvernului referitor la plebiscit. Şi tot Kathimerini îl citează pe şeful Consiliului european, care face apel la menţinerea Greciei în zona euro. Este şi obiectivul BCE, care „îşi menţine creditarea de urgenţă pentru băncile elene la acelaşi nivel de vineri”, scrie Wall Street Journal, cu menţiunea că „grecii stau la coadă pentru a retrage numerar de la bancomate”. The Guardian revine asupra „convocării şocante” a referendumului privind termenii unui eventual acord cu creditorii – o „zi fatidică pentru Europa”, consideră cotidianul londonez. „Referendumul ar urma să răspundă la întrebarea dacă grecii, pentru a păstra moneda euro, acceptă noi măsuri de austeritate impuse de creditori”, explică The Guardian. Însă consultarea populară „creează mai multe întrebări decât răspunsuri”, consideră acelaşi ziar londonez, întrucât în cazul unui vot pozitiv, având în vedere că premierul a respins categoric oferta creditorilor, „s-ar părea că şeful guvernului ar trebui să demisioneze”. „Există preocupări legate de credibilitate”, spune la rândul său şeful Eurogrupului, citat de acelaşi cotidian londonez. Din Belgia, Le Soir pune verdictul nedorit de nimeni: „Grexit a început”, căci deşi „nimeni nu vrea să întrevadă şi cu atât mai puţin să recunoască faptul că Grecia a pornit pe calea ieşirii din zona euro, nimeni nu ştie cum ar putea rămâne”. În concluzie, „grecii privesc cu teamă peste marginea prăpastiei”, titrează Der Spiegel, iar Le Monde scrie despre „stupoarea şi neliniştile de la Atena”. Şi tot Le Monde, ca şi în general presa franceză, îşi îndreaptă atenţia asupra atentatelor teroriste care au marcat sfârşitul de săptămână. Atentatorul din Franţa „recunoaşte că şi-a asasinat angajatorul”, dar motivele sale rămân neclare, notează Le Monde. Celelalte atentate, din Kobani, din Tunisia şi din Kuweit, revendicate de Statul Islamic, denotă că jihadiştii „îşi aleg ţintele în funcţie de obiectivele politice, adaptându-se de fiecare dată la contextul local”, constată acelaşi ziar din Hexagon. Atentatul din Tunisia „subminează încrederea în guvernul deja fragilizat de conflictele sociale şi suscită temeri privind un recul al libertăţilor cetăţeneşti”, în acest stat pornit pe calea democraţiei după Primăvara arabă, citim în Liberation. De dincolo de Canalul Mânecii, Financial Times constată că „Tunisia închide moscheile” drept măsură de securitate, în vreme ce The Telegraph scrie despre numeroasele victime britanice ale atacului. Totuşi, citat de The Guardian, secretarul britanic de interne spune că „nu există dovezi că atentatorul din staţiunea tunisiană i-ar fi considerat ţinte pe turiştii britanici”. „Atacurile, comise pe trei continente, au fost inspirate sau îndrumate de militanţii islamişti”, rezumă Washington Post, cu concluzia că atentatele sporesc temerile privind sfera de acţiune planetară a Statului Islamic. Să mai adăugăm că presa străină inserează şi articole despre decizia şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, de a distribui un număr de 40.000 de solicitanţi de azil, sosiţi în Grecia şi în Italia încă din luna aprilie. O decizie de la care „vor fi scutite Bulgaria şi Ungaria, ai căror lideri au considerat că ţările lor suportă o puternică presiune migratorie”, conform preşedintelui Consiliului European, care a atenţionat totodată că „dacă regulile nu sunt respectate de toţi, spaţiul Schengen ar putea fi în pericol”, relatează cotidianul spaniol La Razon.

Adriana Buzoianu, RADOR