Revista presei internaţionale – 1 iulie 2015

Situaţia critică în care se află Grecia şi posibilele consecinţe asupra întregului spaţiu al Uniunii Europene ţin capul de afiş al presei internaţionale. Într-o ultimă încercare de a soluţiona impasul în care se află negocierile cu creditorii săi, Atena a transmis o nouă propunere de acord pe doi ani, însoţită de apelul de a beneficia concomitent de o restructurare a datoriei – scrie ziarul Kathimerini. „Grecia rămâne la masa negocierilor” şi va căuta în permanenţă o „soluţie viabilă pentru a rămâne în zona euro”, asigură declaraţia guvernului elen, citată de Kathimerini. În acelaşi timp însă, „Grecia analizează posibilitatea de a declanşa o procedură juridică împotriva instituţiilor comunitare, pentru a bloca ieşirea din zona euro”, spune ministrul de finanţe grec, într-un interviu acordat ziarului britanic The Telegraph. Le Soir îl citează pe preşedintele Comisiei Europene, care avertizează că un vot negativ la referendumul privind condiţiile puse de creditorii externi ar însemna un „nu” la adresa Europei. Cotidianul belgian comentează că „este pentru prima dată când un conducător de la Bruxelles se amestecă direct în politica internă a unui stat membru”. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel, citată de La Repubblica, speră să se ajungă la un „compromis” între guvernul elen şi partenerii internaţionali şi avertizează că un „eşec al euro ar însemna un eşec al Europei”. „Visul Europei moare în Grecia”, titrează în aceeaşi idee Financial Times, însă The Times este de părere că „nu Grecia va ucide moneda unică euro, care moare singură, discret”. „Părinţii fondatori ai euro au crezut că moneda unică va surclasa dolarul în calitate de valută de rezervă şi va suda unitatea Europei, însă euro a ratat în ambele privinţe”, conchide cotidianul de pe malul Tamisei. Între timp, grecii „încearcă să se adapteze la noua realitate, fiind preocupaţi mai mult să se descurce până la sfârşitul săptămânii şi mai puţin de viitorul lor pe termen mai lung”, după cum remarcă New York Times. „Oamenii au golit rafturile supermarketurilor, şi-au umplut rezervoarele cu benzină şi s-au aşezat la coadă la bancomate, sperând ca banii să nu se termine până le vine rândul”, pe fondul unei atmosfere „atât de îndârjite încât unii vorbesc despre eventualitatea unui război civil”, detaliază cotidianul american. Şi tot New York Times face socoteala că „după cheltuirea unor sume care s-au ridicat la trilioane de dolari, crizele financiare de genul celei elene persistă”. Căci „dincolo de Grecia şi Puerto Rico, creditarea masivă pune pe butuci şi economii semnificative la nivel mondial, precum Brazilia, Turcia, Italia şi China”. Din Italia, Corriere della Sera relatează despre întâlnirea „privată” dintre fostul premier Silvio Berlusconi şi Vladimir Putin, în cursul căreia cei doi au discutat „ca doi vechi prieteni” despre problemele internaţionale, precum criza din Grecia şi sancţiunile împotriva Rusiei. Şi dacă produsele europene nu pot ajunge direct în Rusia din cauza sancţiunilor, s-a găsit o soluţie salvatoare. „Produsele din Italia vor intra în Rusia prin Kazahstan”, precizează Nezavisimaia Gazeta, cu explicaţia că „mărfurile vor circula liber pe toată suprafaţa Uniunii Economice Eurastiatice şi în China”. S-ar putea găsi chiar şi o soluţie pentru situaţia care a dus la instituirea sancţiunilor împotriva Moscovei, după cum crede fostul consilier prezidenţial american Zbigniew Brzezinski, citat de Der Spiegel. Fostul consilier de la Casa Albă vorbeşte despre un „scenariu finlandez”, în care „Ucraina ar trebui să aibă dreptul să-şi aleagă în mod liber identitatea politică şi să fie mai conectată la Europa” şi pe de altă parte „ar fi necesar ca Rusia să primească asigurări că Ucraina nu va fi acceptată în NATO”, citim în Der Spiegel. Între timp, după ce cu câteva zile în urmă procuratura generală a Rusiei considera ilegală decizia fostului lider sovietic Nikita Hrusciov de a atribui Crimeea Ucrainei, aceeaşi instanţă de la Moscova „nu este sigură dacă Uniunea Sovietică avea dreptul să recunoască independenţa statelor baltice, în anul 1991”, relatează cotidianul polonez Rzeczpospolita.

(Adriana Buzoianu, RADOR)