După cum era de aşteptat, Grecia ţine în continuare capul de afiş al presei internaţionale. De la anunţul făcut sâmbătă de premierul elen privind organizarea unui referendum, mişcările şoc se multiplică în partida de poker pe care o joacă Alexis Tsipras cu restul Europei, remarcă LE FIGARO, care adaugă că replicile piesei de teatru se succed tensionat în aşteptarea deznodământului. O scrisoare obţinută de Financial Times şi preluată de mai multe cotidiene internaţionale indica faptul că premierul elen acceptă majoritatea condiţiilor puse de creditori, părând dispus să renunţe la organizarea unui referendum pe tema reformelor. De la Atena, însă, Kathimerini cita declaraţii ale aceluiaşi Tsipras, care îşi îndemna concetăţenii să voteze NU la referendum. Plebiscitul este criticat dur de premierul Italiei, care afirmă că e o greşeală pe care Atena nu ar fi trebui să o facă. Cu toate acestea, voinţa poporului elen va fi respectată – sunt cuvintele lui Matteo Renzi, citat de La Stampa. Deşi toţi liderii europeni sunt de acord că Grecia nu trebuie abandonată, nuanţele abordărilor sunt diferite, citim în LE MONDE, care titrează: Hollande pledează pentru un acord rapid, în timp ce Merkel doreşte să mai aştepte. Strategia Berlinului în criza greacă? Merkel pierde bătălia ca să câştige războiul, adaugă Corriere della Sera, explicând că, pentru finalul meciului cu Tsipras, Angela Merkel a ales să nu salveze neapărat Grecia, ci să încerce să protejeze moneda euro. Nefiind parte a zonei euro, Marea Britanie nu a intervenit până acum în discuţii, aşa că poate surprinde titlul de pe prima pagină a cotidianului The Gardian: Grecia reprezintă un risc pentru sistemul financiar britanic. Avertismentul vine de la Banca Angliei, care cere – so british! – insularizarea financiară Regatului Unit pentru a-l feri de unda de şoc. În fine, La Repubblica publică o opinie oarecum discordantă în corul acuzelor la adresa Greciei – fostul preşedinte al BERD, Jacques Attali, consideră că a fost o greşeală a Europei implicarea FMI în procesul de ajutorare a Atenei, deoarece această instituţie are interese diferite faţă de cele ale Bătrânului Continent. De la Grecia la Cuba, o ţară de mult timp aflată sub blocada politică şi economică impusă de SUA. „În sfârşit se vor restabili relaţiile diplomatice dintre cele Washington şi Havana” notează, de la Madrid, cotidianul El Mundo. „Odată redeschise ambasadele, va fi mult mai uşor să se continue pe calea normalizării relaţiilor, nu numai a celor diplomatice, ci şi a celor economice, comerciale şi turistice dintre cele două ţări. Cea mai mare provocare este, însă, sfârşitul embargoului pentru insula din Caraibe, o decizie pentru care nu va fi suficientă voinţa Casei Albe, ci şi votul Congresului, reaminteşte Corriere della Sera. Dacă pentru Washington Post, ştirea zilei este că secretarul de stat american John Kerry se va deplasa la Havana pe 20 iulie pentru a marca în mod festiv reluarea relaţiilor diplomatice, cotidianul cubanez Juventud Rebelde consemnează doar că preşedintele Raul Castro i-a scris omologului său american o scrisoare prin care confirmă deschiderea ambasadei SUA la Havana. Problema refugiaţilor rămâne în vizorul presei internaţionale. Din GAZETA WYBORCZA aflăm că Ungaria, Austria şi Serbia au semnat un memorandum în chestiunea refugiaţilor, în urma unor negocieri provocate, printre altele, de zidul ridicat de Budapesta la frontiera sa cu Serbia, dar şi de criza politică din Macedonia. De la Belgrad, cotidianul BLIC informează că Agenţia Naţională de Privatizare a Serbiei a scos la licitaţie în vederea privatizării agenţia de presă naţională TANJUG, precum şi alte 37 de posturi de radio şi televiziune locale, aflate în proprietatea statului. „Chişinăul, tot mai departe de Moscova” este titlul sub care publicaţia poloneză RZECZPOSPOLITA prezintă rezultatele alegerilor locale din Republica Moldova. „Primar al Chişinăului va rămâne în continuare susţinătorul integrării în Uniunea Europeană, Dorin Chirtoacă din Partidul Liberal”, notează cotidianul. Tot despre alegerile din Moldova citim şi în publicaţia GULF NEWS din Emiratele Arabe Unite, în care editorialistul subliniază că victoria proeuropeanului Dorin Chirtoacă împotriva unui contracandidat pro-Putin reprezintă un important regres pentru orice speranţe ruseşti de a provoca şi mai multă confuzie în Europa Centrală şi de Est. „I-ar fi uşor Kremlinului să găsească un motiv pentru a trimite trupe ruseşti în regiunea cu probleme Transnistria, situată foarte aproape de locul în care separatiştii din Doneţk luptă pentru secesiunea de Ucraina. Însă o asemenea manevră va fi mult mai dificilă cu un regim pro-european stabil instalat în Moldova, care ar opune rezistenţă anexării Transnistriei de către Rusia”, conchide Gulf News.
Ruxandra Lambru, AGENŢIA DE PRESĂ RADOR
