Reuniunea Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a convocat astăzi o şedinţa a Consiliului Securităţii Rusiei, care s-a desfăşurat într-o formulă mai puţin obişnuite. În jurul mesei ovale, care reunea oficialii care sunt membri ai Consiliului Securităţii, era public, cam cum sunt la unele talk-show-ri ale televiziunilor. Pe primul loc pe ordinea de zi: necesitatea analizării întregului spectru de potenţiale provocări şi riscuri politice, economice şi informaţionale la adresa securităţii Federaţiei Ruse. Suntem în legătură cu corespondentul nostru la Moscova, Alexandr Beleavschi. Bună seara.

Reporter: Bună seara.

Realizator: Ce a cauzat această şedinţă, aparent intempestivă?
Reporter: Şedinţa nu este de fapt intempestivă, a fost o şedinţă de rutină care se desfăşoară la sfârşitul fiecărei săptămâni. Caracterul ei insolit a fost dat de faptul că discursul lui Putin din deschiderea acestei şedinţe a fost difuzat la televiziune. Motivele au fost chiar pe ordinea de zi expusă şi anume: asigurarea intereselor naţionale ale Rusiei în condiţiile sancţiunilor. Şi Putin, adresându-se membrilor Consiliului Securităţii, a declarat că obligaţia lor, obligaţia statului rus, în ansamblu, este de a asigura ferm securitatea Rusiei în toate sferele, de a menţine „stabilitatea socială, politică şi economică”, scop în care – a adăugat liderul rus – „va fi necesară consolidarea instituţiilor statului şi a societăţii civile, dar şi concentrarea resurselor pe direcţiile prioritare”. Această ultimă remarcă denotă faptul că resursele, ca urmare a sancţiunilor şi a problemelor economice cauzate de scăderea preţului la petrol şi scăderea veniturilor la buget, începe să se simtă limitarea acestor resurse. După cum a declarat, după reuniunea Consiliului Securităţii, secretarul acesteia, deci numărul doi după preşedintele Putin, Nikolai Patruşev, preşedintele rus a cerut elaborarea unei strategii de securitate economică până în anul 2030, iar Consiliul a discutat şi măsurile ce pot fi introduse împotriva ţărilor ce au recurs la sancţiuni. Putin, referindu-se la sancţiunile occidentale, le-a explicat prin faptul că Rusia – este o reacţie la politica occidentală – duce o politică internă şi externă independentă, că „nu-şi vinde suveranitatea” şi că această politică nu place tuturor. De altfel – a spus Putin –  nu poate exista un alt fel de pol de politică a Rusiei. Secretarul Consiliului Securităţii, Nikolai Patruşev, a explicat declaraţia superiorului său subliniind că scopul sancţiunilor occidentale este, de fapt, schimbarea conducerii Rusiei – este o teză mai veche, afirmată la Moscova. Pe de altă parte, liderul la Kremlin a spus că este la fel de clar că şi încercările de a diviza prin sancţiuni societatea rusă şi de a miza pe anumite probleme ce apar în urma lor, de a găsi vulnerabilităţile în societatea rusă nu au dat rezultate şi acest lucru nu a dat rezultatele aşteptate de cei care impun aceste măsuri. Referindu-se la ceea ce a provocat toată tevatura – cum a spus Putin – adică evenimentele din sudul-estul Ucrainei, ţările care impun sancţiunile ignoră faptul că ele sunt de vină pentru ceea ce se întâmplă în sudul-estul Ucrainei, în timp ce Rusia este obligată să reacţioneze.

Realizator: Aceasta este de fapt noutatea, din ceea ce a spus Putin, dar mesajul pare mai degrabă orientat spre consumul intern şi generarea solidarităţii interne în faţa greutăţilor pe care le pune exclusiv pe seama sancţiunilor.

Reporter: Mesajul este orientat evident spre consumul intern, dar măsurile sunt atât de ordine internă, cât şi de natură externă, pentru că s-a referit şi la politica externă. Trebuie citită în această cheie declaraţia lui Nikolai Patruşev, că Statele Unite au iniţiat lovitura de stat din Ucraina, cum este numită în Rusia schimbarea de putere de anul trecut de la Kiev, şi tot Statele Unite ar trebui să fie interesate în normalizarea situaţiei de acolo şi dacă America nu doreşte acest lucru situaţia se poate prelungi. De altfel, intersant aici este observaţia lui Patruşev că Rusia consideră că regiunile Doneţk şi Lugansk trebuie să rămână în componenţa Ucrainei, iar situaţia se va normaliza numai dacă Statele Unite vor dori să contribuie la aceasta.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 3 iulie