RADOR (13 iulie) – Presa internaţională alocă spaţii ample deciziei liderilor Eurozonei de a demara negocieri în vederea acordării unui al treilea plan de ajutor pentru Grecia. Decizia anunţată de preşedintele Consiliului European este vitală în condiţiile în care Atena risca, fără un ajutor european, ieşirea din uniunea monetară. Presa greacă recepţionează negativ anunţul, atrăgând atenţia că măsurile vor duce la o sărăcire accentuată a populaţiei. Cotidianul grec Dimokratia comentează, sub titlul „Grecia în Auschwiz”, că premierul Tsipras a cedat în faţa presiunilor creditorilor internaţionali şi în urma negocierilor cu Angela Merkel, Francois Hollande şi Donald Tusk. „Tsipras a fost o umbră la summit”, notează Dimokratia şi adaugă că premierul a aflat de la cei trei că Atena ori va deveni „pacientul special” al Eurozonei şi va accepta să aplice reformele, ori va trebui să părăsească zona euro şi să îşi vadă băncile cum se prăbuşesc. Cotidianul grec To Vima titrează „Talibanii au cerut umilirea Greciei”, citându-l pe parlamentarul din partea Syriza, Dimitris Papadimoulis, vicepreşedinte al Parlamentului European. Papadimoulis s-a dezlănţuit împotriva partenerilor Greciei şi a presiunilor exercitate, scrie To Vima. Pe de altă parte, publicaţia reia şi afirmaţiile premierului Tsipras, care încearcă să calmeze spiritele, afirmând că „acordul ne permite să rămânem în picioare”. Premierul grec a susţinut că, deşi decizia a fost dificilă, a fost evitat transferul de active către un fond străin, iar Grecia îşi va continua lupta pentru suveranitate. „Noi am lăsat o moştenire importantă, în ceea ce priveşte schimbările necesare în întreaga Europă”, a mai afirmat premierul Tsipras, citat de To Vima. The Telegraph comentează că, deşi „grecii au capitulat în faţa austerităţii şi a monitorizării externe după discuţii nocture de 17 ore”, economiştii germani consideră că disputa privind datoria este departe de a se fi încheiat. Washington Post scrie că Grecia a cedat luni dimineață în faţa unui ultimatum al liderilor europeni şi a fost de acord să aplice rapid reforme, acceptând un corset fiscal pentru a-şi salva băncile şi a rămâne în zona euro. Din presa germană reţinem reacţii contradictorii în privinţa acordului la care au ajuns reprezentanţii Eurozonei şi Grecia. Bild scrie că „după atâtea promisiuni că nu va exista un al treilea program de salvare, alte 68 de miliarde de euro sunte alocate Greciei”. Der Spiegel comentează că „Angela Merkel se bucură de reputaţia ei de regină a Europei. Dar ea nu a învăţat cum să îşi folosească puterea, în schimb a permis ca o situaţie proastă să se încălzească până la punctul de fierbere”. Presa germană reia însă şi o declaraţie făcută pe Twitter de şeful Cancelariei germane, Peter Altmaier, care a salutat acordul afirmând „Europa a câştigat. Impresionant şi Puternic. Germania a fost parte a soluţiei de la început până la sfârşit”.
Printre numeroasele articole dedicate crizei din Grecia, presa internaţională reţine şi un incident petrecut într-un centru comercial din Paris. Cel puţin două persoane înarmate au pătruns în magazin înainte de deschiderea acestuia. Le Figaro scrie că cei 18 angajaţi aflaţi în magazin au fost evacuaţi de poliţie şi comentează că din datele furnizate de autorităţi nu reiese că ar fi fost un atac terorist ci o tentativă de jaf armat.
Răsfoind presa internaţională, constatăm un interes crescut şi pentru situaţia creată în România de anunţul procurorilor DNA că premierul Victor Ponta este inculpat într-o anchetă de corupţie. The New York Times scrie că procurorii din România au pus sechestru temporar pe activele premierului Victor Ponta, după ce îl inculpaseră într-o anchetă de corupţie, acuzându-l de fapte de fals, spălare de bani şi evaziune fiscală, comise înainte de ascensiunea lui la putere. Spaniolii de la El Pais notează că primul ministru mai este anchetat şi în alte cazuri pentru conflict de interese dar justiţia nu l-a putut acuza formal pentru aceste delicte, având imunitate în perioada respectivă. Iar portalul turc de ştiri Haberler aminteşte că Victor Ponta este cel mai tânăr premier pe care l-a avut România şi că, dacă nu ar fi pierdut alegerile prezidenţiale de anul trecut în faţa lui Klaus Iohannis, ar fi devenit şi cel mai tânăr preşedinte.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
