Primul obiect al centrului de cercetare a textilelor din Leiden provine din România

În Olanda, unde, la Leiden, funcţionează singurul centru de cercetare a textilelor din Europa, colecţia centrului numără peste 10.000 de obiecte vestimentare din toată lumea, cel mai vechi având 7.000 de ani, obiectul cu care a început, însă, colecţia provine din România.
Reporter: Claudia Marcu – „Fiecare veşmânt are o poveste. Este misiunea noastră să o găsim” – mi-a spus Gillian V. Westwood, iniţiatoarea singurului centru de cercetare a textilelor din Europa. „Cu cât ştim mai multe despre veşmânt, cu atât înţelegem mai bine o persoană, un popor, o cultură, cu atât ne înţelegem mai bine propria cultură”. „De fapt – adaugă Gillian – veşmântul este unul dintre cele mai politice subiecte posibile. Gândiţi-vă la vălul femeilor musulmane, la reacţia guvernelor din Franţa, Germania şi alte ţări europene. Pe de alte parte, acelaşi văl este folosit în ţările musulmane în scopuri politice, şi este doar un exemplu”. „Hainele pe care le porţi te reprezintă şi transmit un mesaj despre cine eşti şi cine vrei să fii”. Pe Gillian Westwood cu greu o poţi opri din povestit. După ce mi-a arătat expoziţia pe care o pregăteşte pentru următoarea perioadă, costume tradiţionale din Yemen, mi-a spus că la începutul anului viitor vrea să aducă în atenţia publicului estul şi centrul Europei. „Despre broderia din România nu se ştie aproape nimic”, spune, cu regret, Gillian Westwood. Ironia face ca primul obiect donat centrului de cercetare să fie din România. „Această bluză este foarte importantă pentru noi, cu ea am început colecţia, care acum are peste 10.000 de obiecte. O bluză cu o poveste. A fost cumpărată de o doamnă de la un târg de vechituri de aici, din Olanda, în schimbul a ceea ce ar însemna astăzi aproximativ 3 euro. A curăţat-o şi a făcut şi primele cercetări. Aşa am aflat că provine din România, început de secol XX. Mai târziu, cu ajutorul unei vizitatoare, am poziţionat-o în Transilvania, ţinând cont de modelul bluzei şi de paiete, presupunem că a făcut parte odată
dintr-un costum de nuntă”, mi-a povestit Gillian. Pe lână ia din Transilvania, mai sunt alte ii din zone diferite ale ţării, dar colecţia este numai la început.