Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit într-un interviu acordat presei elveţiene despre apărarea intereselor naţionale ale ţării sale, dar a prezentat capacitatea militară a Rusiei din nou ca pe un efort făcut pentru asigurarea securităţii întregii lumi. Vladimir Putin a prezentat din nou relaţia Rusia-Europa-Statele Unite ca pe un triunghi încercând să lămurească Europa de necesitatea unui dialog exclusiv cu Moscova.
Alexandr Beleavschi: Interviul pentru televiziunea elveţiană, de limbă franceză, RTS, a fost probabil primul în ultimul an şi jumătate pentru presa internaţională, cel puţin, în care preşedintelui Putin nu i-au fost puse întrebări despre criza ucraineană. Spectrul acesteia ca şi al crizei ruso-occidentale pe care a declanşat-o a planat totuşi asupra discuţiei ca şi cel al Statelor Unite, mai ales de fapt al Statelor Unite a căror politică liderul de la Kremlin a numit-o imperială, respectiv specifică unui imperiu. Problemele sunt acţiunile unilaterale americane, inclusiv extinderea legislaţiei Statelor Unite asupra întregii lumi, ceea ce, a subliniat, este inacceptabil şi destructiv pentru relaţiile internaţionale. Întrebat dacă este posibilă în actuala situaţie un război în Europa, preşedintele Putin a spus:
Vladimir Putin: Sper că nu. Totuşi am dori foarte mult ca Europa să manifeste o mai mare independenţă şi suveranitate şi să fie în stare să-şi apere interesele sale naţionale, interesele popoarelor sale şi ale ţărilor sale.
Putin a spus textual că Rusia nu analizează politica externă a ţărilor europene dar nici nu este foarte interesată să discute la Washington afacerile interne europene cu partenerii săi europeni. Respingând acuzaţiile occidentale, Putin a declarat că Moscova nu caută confruntarea cu alte ţări însă îşi va apăra interesele naţionale. Noua cursă a înarmărilor, a afirmat liderul de la Kremlin, frazarea sa sugerând că este vorba de un fapt împlinit şi general recunoscut, a început în momentul retragerii Statelor Unite din 2001, din tratatul sovieto-american din 1972 privind limitarea sistemelor de apărare antirachetă, aşa numitul tratat antibalistic, piatra unghiulară a întregului sistem al securităţii internaţionale. Când Statele Unite s-au retras din acest tratat şi au început să creeze sistemul de apărare antirachetă ca parte a sistemului american global de armament strategic, Rusia a declarat că va trebui să ia măsuri de răspuns pentru a menţine echilibrul strategic. Din această frază este de reţinut definirea scutului antirachetă ca parte a sistemului global de armament strategic american, ofensiv şi defensiv. În acest context, preşedintele rus a ţinut să declare că ceea ce Moscova face pentru asigurarea propriei securităţi o face atât pentru ea cât şi pentru restul lumii, întrucât stabilitatea strategică este asigurată de echilibrul de forţe.
Revenind în mod special asupra acestui subiect, Putin a declarat că echilibrul strategic este cel ce a asigurat pacea globală şi nu a permis apariţia de conflicte militare majore în Europa şi în lume. Răspunsul Rusiei la scutul american antirachetă a fost anunţat public chiar în momentul retragerii acestora din tratatul antibalistic – a spus Putin, şi acum Rusia face ceea ce a spus atunci, dezvoltă sisteme de atac capabile să depăşească orice apărare antirachetă, în timp ce scutul antirachetă, în opinia liderului de la Kremlin, este scump şi nu se ştie dacă este şi eficient.
Vom nota că interviul a fost acordat cu ocazia tragerii la sorţi a preliminariilor campionatului mondial de fotbal din 2018 din Rusia, context în care Vladimir Putin a acuzat direct Statele Unite de presiune asupra preşedintelui FIFA, Joseph Blatter. Rusia nu se opune lupte împotriva corupţiei în cadrul FIFA însă modul în care o fac Statele Unite, prin extinderea propriei legislaţii, dincolo de graniţele ţării, creează suspiciuni că este vorba de continuarea luptei pentru găzduirea campionatelor mondiale din 2018 şi 2022, luptă pierdută de Marea Britanie, respectiv Statele Unite. În ceea ce îl priveşte pe Joseph Blatter, a afirmat Putin, acesta ar merita premiul Nobel pentru contribuţia la dezvoltarea bunelor relaţii dintre oameni şi state.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 28 iulie
