Revista presei internaţionale – 1 august 2015

Problemele financiare ale Greciei fac în continuare obiectul comentariilor în presa internaţională. FMI a indicat că nu va participa la un al treilea pachet de salvare pentru Grecia, dacă nu este încheiat un acord care să garanteze sustenabiliatea datoriei Atenei, anunţă EUObserver. Grecia şi creditorii săi au la dispoziţie numai trei săptămâni pentru a ajunge la o înţelegere privind un pachet de 86 de miliarde de euro, precizează Financial Times. Termenul limită este 20 august, când Atena ar trebui să plătească 3,2 miliarde de euro Băncii Centrale Europene, adaugă The Guardian. Premierul grec Alexis Tsipras a evitat o ameninţare imediată la funcţia sa, dar nu a reuşit să calmeze spiritele în partid, nici să alunge spectrul unor alegeri anticipate, crede Bloomberg. Tsipras a recunoscut că guvernul său a elaborat planuri secrete pentru eventualitatea unei ieşiri forţate a ţării din zona euro, dar a respins acuzaţiile privind un complot de revenire la drahmă, susţine Kathimerini.
SUA impun noi sancţiuni Rusiei, în contextul crizei ucrainene, scrie presa internaţională. Încă 11 persoane şi alte 15 companii au fost incluse pe lista de sancţiuni, precizează Russia Today. De asemenea, au fost impuse sancţiuni pentru cinci porturi comerciale din Crimeea, între care Sevastopol şi Ialta. La rândul său, Rusia a asigurat că va proceda pe baza principiului reciprocităţii în relaţia cu ţările care îi impun sancţiuni, dar nu exclude un răspun asimetric, a subliniat biroul de presă al preşedinţiei ruse, citat de Russia Today. Prin noile sancţiuni, Statele Unite au demonstrat încă o dată că au optat în favoarea intensificării confruntării, au declarat surse din Ministerul rus de Externe, notează Ria Novosti. Statele Unite promit Ucrainei să o ajute în pregătirea forţelor ei armate, după ce i-au acordat un ajutor important în sfera securităţii, care a ajuns la cifra de 244 milioane de dolari, consemnează Interfax. Avioane de luptă ale misiunii baltice a NATO de patrulare aeriană s-au ridicat de la sol, săptămâna trecută, pentru a intercepta 22 de avioane ruseşti, menţionează Financial Times. Armata rusă intenţionează să creeze două noi unităţi în vestul ţării, până în iarnă, potrivit unei surse militare ruse de nivel înalt, citatată de Itar-Tass. Crearea unor noi unităţi militare va aduce îngrijorări în plus pentru NATO, şi mulţi vor vedea într-o asemenea decizie un semn clar că Rusia şi Vestul reinventează atitudinile militare din vremea Războiului Rece, crede International Business Times. Publicaţia americană adaugă că statele baltice Letonia şi Lituania s-au angajat la mărirea cheltuielilor militare cu 2 şi respectiv 1,5 la sută, ca urmare a ştirii privind crearea noilor unităţi militare ruseşti. O nouă dronă rusească având capabilităţi avansate ideale pentru misiuni de recunoaştere urmează să intre în producţie de masă luna viitoare, reletează Sputnik News. Drona numită Stormbringer va fi prezentată cu ocazia unui forum internaţional de aviaţie organizat la sfârşitul lunii august în Rusia. Mai multe modele de drone ruseşti au fost depistate în Ucraina, unde pot fi folosite pentru strângerea de informaţii legate de manevrele şi poziţiile inamicului, susţine International Business Times. Drone sunt de asemenea folosite din ce în ce mai mult de Flota Nordului a Rusiei. Într-un interviu pentru agenţia germană DPA, ambasadorul german la NATO, Martin Erdmann, a vorbit despre rolul Germaniei în NATO şi despre discuţiile în curs privind o posibilă reluare a Consiuliului NATO-Rusia, dar acest lucru va depinde de comportamentul Moscovei în criza ucraineană, dar şi în alte regiuni, cum ar fi coastele nordică şi estică ale Mării Negre, conflictul din provinciile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, ca şi conflictele îngheţate din regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria. În toate aceste conflicte, Rusia joacă un rol crucial, spune Erdmann.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat guvernul pro-european al lui Valeriu Streleţ, care doreşte relaţii mai strânse cu ţările UE, informează Associated Press. Potrivit noului prim-ministru, între priorităţile Cabinetului vor fi lupta împotriva crizei economice, a corupţiei, precum şi soluţionarea problemelor sociale, notează Tass. În Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2015-2018 este inclusă promovarea la nivel naţional a unei viziuni consolidate cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, ca şi asigurarea unui dialog permanent cu partenerii externi şi organizaţiile internaţionale, transmite Info Prim-Neo, de la Chişinău. Numirea noului guvern din Moldova a fost salutată de SUA şi UE, asigură EUObserver, subliniind că parcursul pro-european al Moldovei trebuie analizat în contextul mai larg al luptei pentru influenţă dintre UE şi Rusia în statele foste sovietice.

RADOR – 31 iulie

Cristina Zaharia