„Democratizarea” Armatei Române – după încheierea războiului ṣi instalarea comunismului cu ajutor sovietic, sub ocupaṭia Armatei Roṣii – presupunea întâi de toate dispariṭia înalṭilor ofiṭeri educaṭi în „vechiul regim”. Ei participaseră cu eroism la luptele frontului sau îndepliniseră funcṭii de decizie. Mulṭi aveau să fie condamnaṭi de comuniṣti sub diferite pretexte ṣi închiṣi la Aiud, Sighet, Jilava, Făgăraṣ, Gherla ṣi în lagărele de muncă forṭată. Numai dintre generali, peste 160 au fost arestaṭi în intervalul 1945-1950.
Eliminările ofiṭerilor din armată s-au făcut în etape, sub cotrolul ocupanṭilor sovietici. La 28 martie 1945 se publica Decretul 887 cu primele epurări – o listă cu 18 generali. Trei zile mai târziu, o nouă listă, cu ofiṭeri superiori. În paralel, un detaṣament al Diviziei „Tudor Vladimirescu” – 953 ofiṭeri, subofiṭeri ṣi soldaṭi, foṣti prizonieri ai sovieticilor – trecea în componenṭa Armatei Române, în 26 aprilie 1945. Într-un bilanṭ făcut la Ministerul de Război un an mai târziu, se aveau în vedere 16 000 de cadre înaintate în grad care „îṣi arătaseră ataṣamentul faṭă de noul regim” ṣi care înlocuiseră cadrele militare deblocate din „armata veche”. Generalul de corp de armată Vasiliu Răṣcanu vorbea cu acest prilej despre criteriile care au stat la baza acestor avansări: comportarea pe front, pregătirea pentru comandă, educaṭie ṣi caracter, aptitudini fizice – aṣa scria ziarul Scânteia din 23 martie 1946.
Iarăṣi, la 10 iulie 1946 Consiliul Superior al Oṣtirii a
hotărât reducerea cadrului activ al ofiṭerilor ṣi subofiṭerilor cu 50%. Trebuiau să părăsească armata cei care nu se încadraseră în noul regim politic. Tabelele nominale erau întocmite de Marele Stat Major ṣi supervizate la Moscova.
O altă etapă a epurărilor avea să fie o lună mai târziu, la 8 august 1946. Deṣi regele s-a opus, la presiunea sovieticilor ṣi comuniṣtilor au fost atunci trecuṭi în rezervă 8 000 de ofiṭeri, dintre care 1 000 erau elita Armatei Române. O mărturie a acestui trist episod din istoria noastră este a ziaristului Mircea Carp, fost ofiṭer de cavalerie, care a reuṣit să părăsească ṭara în 1948. A devenit cunoscut românilor ca redactor ṣi apoi director la Vocea Americii ṣi Radio Europa Liberă. Interviul cu Mircea Carp a fost realizat la Bucureṣti de Octavian Silivestru în 1997, pentru Arhiva de istorie orală.
„Democratizarea” Armatei Române – după încheierea războiului ṣi instalarea comunismului cu ajutor sovietic, sub ocupaṭia Armatei Roṣii – presupunea întâi de toate dispariṭia înalṭilor ofiṭeri educaṭi în „vechiul regim”. Ei participaseră cu eroism la luptele frontului sau îndepliniseră funcṭii de decizie. Mulṭi aveau să fie condamnaṭi de comuniṣti sub diferite pretexte ṣi închiṣi la Aiud, Sighet, Jilava, Făgăraṣ, Gherla ṣi în lagărele de muncă forṭată. Numai dintre generali, peste 160 au fost arestaṭi în intervalul 1945-1950.
Eliminările ofiṭerilor din armată s-au făcut în etape, sub cotrolul ocupanṭilor sovietici. La 28 martie 1945 se publica Decretul 887 cu primele epurări – o listă cu 18 generali. Trei zile mai târziu, o nouă listă, cu ofiṭeri superiori. În paralel, un detaṣament al Diviziei „Tudor Vladimirescu” – 953 ofiṭeri, subofiṭeri ṣi soldaṭi, foṣti prizonieri ai sovieticilor – trecea în componenṭa Armatei Române, în 26 aprilie 1945. Într-un bilanṭ făcut la Ministerul de Război un an mai târziu, se aveau în vedere 16 000 de cadre înaintate în grad care „îṣi arătaseră ataṣamentul faṭă de noul regim” ṣi care înlocuiseră cadrele militare deblocate din „armata veche”. Generalul de corp de armată Vasiliu Răṣcanu vorbea cu acest prilej despre criteriile care au stat la baza acestor avansări: comportarea pe front, pregătirea pentru comandă, educaṭie ṣi caracter, aptitudini fizice – aṣa scria ziarul Scânteia din 23 martie 1946.
Iarăṣi, la 10 iulie 1946 Consiliul Superior al Oṣtirii a hotărât reducerea cadrului activ al ofiṭerilor ṣi subofiṭerilor cu 50%. Trebuiau să părăsească armata cei care nu se încadraseră în noul regim politic. Tabelele nominale erau întocmite de Marele Stat Major ṣi supervizate la Moscova.
O altă etapă a epurărilor avea să fie o lună mai târziu, la 8 august 1946. Deṣi regele s-a opus, la presiunea sovieticilor ṣi comuniṣtilor au fost atunci trecuṭi în rezervă 8 000 de ofiṭeri, dintre care 1 000 erau elita Armatei Române. O mărturie a acestui trist episod din istoria noastră este a ziaristului Mircea Carp, fost ofiṭer de cavalerie, care a reuṣit să părăsească ṭara în 1948. A devenit cunoscut românilor ca redactor ṣi apoi director la Vocea Americii ṣi Radio Europa Liberă. Interviul cu Mircea Carp a fost realizat la Bucureṣti de Octavian Silivestru în 1997, pentru Arhiva de istorie orală.
