Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Brâncoveni, martiri pentru credinţa lor. Domnitorul muntean, alături de cei patru fii ai săi şi de sfetnicul său, Ianache Văcărescu, sunt cinstiţi în mod deosebit în bisericile şi mănăstirile ctitorite de el: Hurezi din Vâlcea, Brâncoveni din Olt, Mănăstirea Brâncoveanu din judeţul Brasov şi biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.
Reporter: Remus Rădulescu – Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, între anii 1688 şi 1714, a murit la Istanbul, pentru că nu a vrut să renunţe la credinţa creştină pentru islamism. Activitatea sa de domn al Ţării Româneşti îl arată ca pe un om interesat de artă şi cultură şi ataşat de valorile Bisericii. Brâncoveanu a ctitorit mai multe biserici şi mănăstiri, care au fost construite într-un stil arhitectonic românesc, ce-i va purta numele. Au rămas consemnate cuvintele sale înainte de execuţia de la Istanbul, prin care îşi încuraja copiii să rămână tari în credinţă şi să nu accepte compromisul sufletesc de a trece la islam. Din 1992, numele îi este înscris în calendarul ortodox, la 16 august, împreună cu al celor patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu al sfetnicului Ianache Văcărescu. Rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Constantin Brâncoveanu se păstrează în ctitoria sa din Bucureşti – Biserica Sfântul Gheorghe Nou.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 august)
