Revista presei internaţionale, 1 septembrie 2015

Criza refugiaţilor continuă să se afle în centrul atenţiei politicienilor europeni, dar şi al presei internaţionale, în contextul în care însuşi cancelarul Germaniei avertizează că actuala situaţie poate pune în pericol chiar acordul Schengen. Angela Merkel a atras atenţia că, dacă Europa nu va reuşi să se pună de acord în legătură cu o distribuire echitabilă a refugiaţilor, Zona Schengen va fi pusă sub semnul întrebării, scrie „Bild”. Iar „Business Insider” comentează – cităm – că „După zece ani de guvernare marcaţi de criza financiară, problemele Zonei Euro şi conflictul cu Rusia în privinţa Ucrainei – toate crize îndepărtate pentru majoritatea germanilor -, acum Angela Merkel trebuie să lupte cu o problemă care are un efect profund asupra comunităţii din Germania”. Un mesaj de încurajare vine din partea vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a dat asigurări că Uniunea Europeană nu-i va respinge niciodată pe imigranții în căutare de protecție. Aflat în nordul Franţei, el a anunţat deblocarea a 5 milioane de euro pentru a ajuta Parisul să gestioneze mai bine problema migraţiei, scrie „Le Soir”. Publicaţia belgiană precizează că aceste ajutoare vor fi direcţionate spre înființarea unui centru în care să fie găzduiţi aproximativ 1.500 de imigranți. „Wall Street Journal” notează că ministrul austriac de interne a propus ca soluţie pentru criza migraţiei exercitarea unor presiuni financiare asupra statelor est europene care refuză să accepte refugiaţi. „Pur şi simplu trebuie să exercităm presiuni şi să folosim toate mijloacele dacă aceste ţări nu îşi asumă solidaritatea. Nu putem doar culege roadele, în situaţia dificilă în care ne aflăm trebuie să fim solidari”, afirmă ministrul austriac de interne, citat de „Wall Street Journal”.
Chiar dacă îşi are scena la marginea de est a Europei, criza ucraineană nu este mai puţin importantă pentru presa internaţională, care relatează pe larg cele mai recente evoluţii din teren. La Kiev, o explozie puternică a avut loc în faţa parlamentului, fiind rănite cel puţin 100 de persoane. TASS notează că unul din militarii Gărzii Naţionale, rănit în inimă în timpul confruntărilor din faţa sediului Radei Supreme, a decedat. Incidentele au avut loc în contextul în care parlamentul ucrainean a adoptat în primă lectură un proiect ce acordă puteri sporite regiunilor Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul separatiştilor proruşi. TASS reia şi o declaraţie a preşedintelui Comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri externe, Aleksei Puşkov, care apreciază că incidentele din faţa sediului Radei Supreme a Ucrainei demonstrează – cităm – că „preşedintele Petro Poroşenko nu este capabil să controleze situaţia din această ţară”.
Interfax informează că Franţa a transferat Rusiei suma de 1 miliard de euro pentru că nu a mai furnizat Moscovei cele două vase de tip Mistral. Suma include plata efectuată pentru nave şi despăgubiri pentru costurile indirecte pe care le-a acoperit Rusia pentru construcţia navelor purtătoare de elicoptere, mai notează Interfax, citând un responsabil guvernamental rus. Pe de altă parte, „Sputnik News” comentează că termenii contractului dintre cele două ţări prevăd că Rusia are dreptul să nu fie de acord cu revânzarea navelor şi poate refuza un anumit cumpărător. Un oficial rus citat de „Sputnik News” precizează că „aprobarea unui cumpărător de către Rusia este obligatorie pentru Franţa. În plus, contractul nu prevede un termen limită pentru această aprobare”.
Din „Bloomberg” aflăm că Administraţia Obama intenţionează să aplice sancţiuni economice împotriva Chinei şi altor state ca răspuns la atacurile cibernetice asupra reţelelor informatice ale companiilor şi instituţiilor americane. Iar „The Washington Post” comentează că eventualele măsuri punitive ar avea loc într-un moment extrem de sensibil în relaţiile dintre cele două economii. Posibilitatea sancţiunilor într-un moment atât de apropiat vizitei preşedintelui chinez la Washington arată cât de supăraţi sunt oficialii americani din cauza atacurilor cibernetice persistente.
Ecouri ale Festivalului „George Enescu” regăsim în presa internaţională. „Le Parisien” notează că elita mondială a orchestrelor şi a soliştilor muzicii clasice s-a reunit la Bucureşti, pentru Festivalul „George Enescu”, unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Iar portalul de ştiri online „Avvenire” din Italia subliniază că, de-a lungul vremii, Festivalul „Enescu” s-a impus prin excelenta calitate a propunerilor artistice şi prin eficienţa felului în care a fost organizat. „Avvenire” aminteşte, referitor la ediţia din 2007, că publicaţia „The Guardian” a scris: „Puternicul Festival de la Salzburg are acum un rival”, iar în 2011 „The Telegraph” a subliniat că „festivalul demonstrează felul în care muzica clasică poate depăşi istoria şi barierele lingvistice”.

(Florin Matei –  Agenţia de presă RADOR)