Pentru prima dată, un sondaj de opinie a indicat că britanicii ar vota pentru o ieşire din Uniunea Europeană la referendumul care va avea loc până la sfârşitul anului 2017. 43% dintre persoanele interogate de institutul Survation pentru „Mail on Sunday” estimează că Marea Britanie ar trebui să părăsească UE. 40% dintre britanici preferă rămânerea în UE şi 17% rămân indecişi. Acest sondaj, realizat via internet pe un eşantion de 1.004 persoane, marchează o ruptură faţă de precedentele anchete de opinie, care s-au încheiat mereu cu un avantaj obţinut de ‘da-ul’ pentru Uniunea Europeană.
Mai mult, 22% dintre cei care optează pentru status-quo afirmă că şi-ar putea «schimba părerea» dacă actuala criză a migranţilor se va agrava. Referitor la acest subiect, 29% dintre britanici estimează că ţara lor nu ar trebui să primească «niciun» refugiat, acesta fiind de departe răspunsul cel mai popular, devansându-i pe cei 15% care consideră că Marea Britanie ar trebui să primească 10.000 de refugiaţi.
Ultimul sondaj realizat de institutul Survation la începutul lunii iulie arătase că 45% dintre persoanele interogate erau în favoarea unei menţineri în UE, în timp ce 37% erau împotrivă şi 18% erau indecise.
Referendumul este prevăzut să aibă loc până la sfârsitul anului 2017, dar el ar putea avea loc oricând începând din ianuarie 2016. Premierul britanic susţine că el este favorabil menţinerii ţării sale în UE, dar nu exclude «nimic» dacă, în prealabil, nu se vor obţine nişte concesii de la partenerii europeni ai Marii Britanii.
***
Şeful diplomaţiei sârbe, Ivica Dacic, a declarat că există două termene la care ar putea avea loc conferinţa interguvernamentală la care s-ar putea decide că Serbia poate deschide primele capitole de negociere a aderării la Uniunea Europeană, cel mai probabil primele vor fi Capitolele 32 şi 35. Cele două date sunt în noiembrie, sau cel târziu la 15 sau 16 decembrie, când se va decide deschiderea primelor capitole.
Dacic a adăugat că este foarte probabil ca negocierile să înceapă cu Capitolul 32 (Audit financiar) şi Capitolul 35 (normalizarea relaţiilor cu Kosovo), pentru care Serbia este pregătită.
Comisia Europeană a avizat pozitiv Planul de acţiune pentru Capitolul 24 (Justiţie, libertăţi şi securitate) din cadrul negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, iar grupul de negociatori pentru acest capitol va întreprinde tot ceea ce este necesar pentru ca acest capitol să fie deschis cât mai curând.
***
Guvernul german va interveni cu 6 miliarde de euro în favoarea imigranţilor care, în aceste zile, intră în ţară. Berlinul va pune la dispoziţia statelor federale şi a primăriilor 3 miliarde de euro, plus ale 3 miliarde pentru programe federale de asistenţă. Totodată, vor fi accelerate procedurile pentru cererile de azil şi vor fi acordate noi structuri pentru găzduirea refugiaţilor.
***
Institutul Turc de Statistică informează că în al doilea trimestru al anului creşterea economică a fost de 3,8% însă dacă raportăm creşterea la dolar, s-a înregistrat de fapt o scădere de 10,7%.
În ultimele 12 luni, venitul naţional a scăzut de la 799 de miliarde de dolari la 772,3 miliarde dolari. Astfel, venitul anual mediu pe locuitor a scăzut de la 10.390 de dolari la 9.901 dolari. Odată scăzut venitul mediu anual pe cap de locuitor sub pragul de 10.000 de dolari, Turcia a ieşit din grupa ţărilor cu venituri medii, îndreptându-se spre categoria statelor sărace.
În momentul în care Turcia, în loc să investească în industrie şi agricultură – domenii ale căror produse pot fi exportate – a băgat bani în centre comerciale, locuinţe, restaurante şi maşini de lux, exporturile s-au diminuat puternic. Au scăzut veniturile în valută. Din acest motiv, în cel de al doilea trimestru al anului, exporturile au scăzut cu 2,1% faţă de perioada similară a anului trecut iar importurile au crescut cu 1,6 procente.
Când au fost anunţate cifrele privind situaţia economiei, indexul BIST 100 a scăzut. Dolarul a ajuns la cel mai ridicat nivel faţă de lira turcească. Iar investitorul străin nu priveşte cu ochi buni creşterea raportată la liră.
***
Ministerul polonez de Externe a găzduit la Varşovia, o conferinţă a ţărilor donatoare pe tema unui proiect vizând contracararea propagandei ruseşti. Au fost reprezentate 35 de ţări, în majoritate europene, dar şi Canada şi Statele Unite.
Iniţiativa a luat naştere în urma unui studiu, finanţat de Olanda, al fundaţiei European Endowment for Democracy (EED), o instituţie de pe lângă Uniunea Europeană. Olanda a plătit deja fundaţiei EED 500.000 de euro pentru acest raport ca reacţie la campania de dezinformare pe tema celor care s-au făcut vinovaţi de doborârea avionului MH17 în Ucraina, anul trecut, soldat cu moartea a sute de olandezi. Olanda s-a angajat să plătească 1,5 milioane euro pentru acest studiu, iar Polonia a promis 1 milion de euro.
Reuniunea de la Varşovia va fi urmată de o a doua conferinţă a ţărilor donatoare, în Olanda în viitorul apropiat.
Iniţial, EED s-a gândit să lanseze un post de televiziune, dar lipsa fondurilor, precum şi dubiile legate de eventualul şef al unei asemenea instituţii au dus la înfiinţarea unei „fabrici de conţinut” – redactarea unor materiale în limba rusă, destinate mai ales reţelelor internet din fostele ţări sovietice din vecinătatea UE, precum Moldova, materiale care pot fi folosite de instituţiile de presă deja existente. Bert Koenders, ministrul olandez de externe, a declarat că această „fabrică de conţinut va oferi pârghii şi capacităţi presei de limbă rusă şi presei sociale ruseşti, pentru ca ele să poată funcţiona pe baza unor informaţii obiective”.
***
Sancţiunile decretate împotriva personalităţilor ucrainene şi ruse pentru implicarea lor în conflictul ucrainean vor fi prelungite. Ambasadorii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit să prelungească cu şase luni aceste sancţiuni împotriva a 150 de persoane şi a 37 de entităţi, până pe 15 martie 2016. Sancţiunile constau într-o îngheţare a averilor şi o interdicţie de a călători în spaţiul UE. După ce au fost prelungite prima dată în luna ianuarie, sancţiunile ar fi trebuit să ia sfârşit pe 15 septembrie.
Pe lângă şefii politici şi militari ai rebelilor, mulţi membri ai guvernului rus şi personalităţi apropiate preşedintelui Vladimir Putin figurează pe această listă «neagră» a UE. Arkadi Bahin şi Anatoli Antonov, prim-viceministru al Apărării şi, respectiv, viceministrul Apărării ruse, au fost adăugaţi pe această listă în februarie. Bogatul om de afaceri rus Arkadi Rotenberg, prezentat ca fiind «o veche cunoştinţă» a lui Vladimir Putin, figurează şi el pe listă, ca şi mulţi membri din Duma, camera inferioară a Parlamentului rus.
Rusia a ripostat redactându-şi propria sa «listă neagră» cu personalităţi europene indezirabile, cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul rus. Pe listă figurează 89 de nume, printre care se află şi acelea al unor foşti şefi de guverne, înalţi responsabili ai apărării şi parlamentari critici la adresa politicii Rusiei.
***
Până la sfârşitul deceniului, Gazprom împreună cu concernele din Germania, Austria, Franţa şi Olanda vor instala prin Baltica un alt mare gazoduct spre Germania. Deja în acest an Gazprom va prelua un sfert din depozitele de gaz în Germania.
Diplomaţii Uniunii au decis să prelungească sancţiunile împotriva Rusiei dar în acest timp afacerile Rusiei cu Occidentul se înfloresc.
Şefii concernelor germane E.ON şi BASF, ai concernului olandezo-britanic Shell, ai concernului austriac OMV şi concernului francez ENGIE (fostul GDF Suez) s-au dus până la Vladivostok în Orientul Îndepărtat, pentru a semna cu şeful Gazprom acordul care poate pecetlui soarta energeticii în Europa Centrală. Concernele occidentale au hotărât împreună cu Gazprom să instaleze în Baltica un nou gazoduct, Nord Stream 2, care din anul 2019 va trimite în Germania 55 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an.
Nord Stream 1, care funcţionează de trei ani, poate furniza deja Germaniei cel puţin 55 miliarde metri cubi de gaz pe an, iar după construirea geamănului său Rusia va putea trimite în total în Germania prin Baltica 110 miliarde metri cubi de combustibil albastru pe an – adică partea leului din materia primă exportată în Occident.
Noul Nord Stream va fi construit de firma New European Pipeline AG, în care Gazprom deţine controlul pachetului de 51% acţiuni, E.ON, BASF, Shell şi OMV câte 10%, iar ENGIE – 9%.
Construirea noii conducte prin Baltica va costa 9,9 miliarde euro, adică va fi cu 2,5 miliarde euro mai scumpă decât primul Nord Stream. Mai bine de două treimi din costurile investiţiei vor fi acoperite din credite bancare, la care Rusia nu a mai avut acces în ultimul timp.
***
Concernul BASF a decis să finalizeze cu Gazprom un acord privind schimbul de active. În baza acestui acord, Gazprom preia acţiunile BASF la firma Wingas, care este unul din cei mai mari angrosişti în Germania şi are o pătrime din depozitele subterane de gaz în Germania. Ruşii vor deveni nu numai singurul proprietar al Wingas, dar vor primi şi jumătate din acţiunile BASF la zăcămintele de gaz din Marea Nordului. În schimb, uriaşul concern chimic german va primi acţiuni la zăcămintele de gaz din Siberia.
Acest acord între BASF şi Gazprom a fost pus la punct la începutul deceniului, iar după ultimele alegeri din Germania a fost acceptat de Comisia Europeană.
OMV a convenit cu Gazprom că va primi 24,98% din acţiunile zăcămintelor de gaz în Siberia. Austriecii nu au dezvăluit cum se vor revanşa faţă de ruşi.
***
Vladimir Putin a fost oaspetele de bază la parada organizată în China în cinstea împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În cursul vizitei au fost semnate în jur de treizeci de documente de cooperare economică.. Între acestea – contracte semnate de compania Rosneft cu partenerii chinezi. Potenţialul general investiţional este de aproximativ 30 de miliarde de dolari. Potrivit agenţiei Interfax, companiile chinezeşti îi vor acorda companiei ruse servicii de foraj şi de antreprenoriat în valoare de 550 milioane de dolari.
Rusia şi China au semnat, de asemenea, un acord interguvernamental privind construirea şi exploatarea drumului de telecabină peste fluviul Amur, în zona aflată între oraşele Blagoveşcensk şi Heihe. Iar banca VTB şi Banca de Stat pentru Dezvoltare a Chinei au încheiat un acord de 12 miliarde de yuani (aproximativ 26,5 miliarde de ruble , la cursul actual) privind finanţarea operaţiunilor ruso-chineze de comerţ exterior realizate de clienţii celor două bănci.
Victor Ionescu
