Ofensiva Rusiei în Siria ocupă locul central în paginile presei internaţionale. „Rusia a început operaţiunile militare în Siria împotriva ISIS”, anunţă Moscow Times şi detaliază: „Loviturile aeriene vizează echipamente militare, facilități de comunicare, depozite de arme, muniție și combustibil”. Preşedintele Putin a explicat atacul ca fiind unul preventiv împotriva militanţilor jihadişti, care au ocupat o mare parte din Siria şi Irak, şi care, dacă vor reuşi, se vor întoarce în ţara de origine, inclusiv în Rusia, consemnează Stars and Stripes. Publicaţia armatei americane reţine şi apelul lansat de ministrul rus de externe pentru ca lumea să se unească şi să lupte cu maximă eficienţă împotriva grupurilor teroriste. Dezacordurile nu sunt însă uşor de depăşit. Bombardamentul Rusiei din Siria nu a vizat ţinte ale Statului Islamic, susţin oficiali americani citaţi de ziarul The Independent, iar Washington Post scrie că SUA avertizează asupra creşterii nivelului de risc al conflictului sirian după mişcarea Moscovei, care însă nu va produce modificări în campania coaliţiei internaţionale, condusă de data aceasta de America, împotriva ISIS în Siria. Astfel, La Repubblica subliniază că în raidul aerian efectuat de Franţa în Siria au fost ucişi zeci de jihadişti. Le Monde anunţă o anchetă la Paris privind crimele regimului Assad, La Libre Belgique precizează că este vorba de „crime împotriva umanităţii”, iar El Pais subliniază că denunţul înaintat de ministrul de externe francez se bazează pe mii de fotografii prezentând asasinate şi torturi. Ziarul spaniol mai face o observaţie interesantă: în plină dezbatere internaţională, dacă dictatorul sirian poate sau nu juca un rol în găsirea unei soluţii care să pună capăt războiului, Franţa a făcut încă un pas pentru a-l declara proscris. În schimb Rusia îşi motivează intervenţia militară tocmai prin cererea de ajutor Moscovei chiar de către Bashar al-Assad, confirmă Russia Today. Iar Consiliului Federaţiei l-a autorizat pe preşedintele Putin să trimită trupe în afara graniţelor, pune accentul Pravda. Această nouă poziţionare a Rusiei este privită diferit însă din perspectiva ţărilor precum Ucraina, al cărei premier, citat de Korrespondent, precizează că în Ucraina trupele rusești au fost trimise fără o decizie a Consiliului Federaţiei, acestea aflându-se de mult timp atât în Crimeea, cât și în regiunile Donețk și Lugansk. De asemenea, şi oficiali NATO, citaţi de EU-Observer, acuză Rusia că încearcă să înşele comunitatea internaţională privind Siria. Cert este însă că nesfârşitul conflict din Siria afectează deja Europa şi restul lumii. „Criza europeană a refugiaţilor stârneşte animozităţi între vechi duşmani din Balcani”, remarcă Newsweek, iar Rzeczpospolita este de părere că politicienii vest-europeni, care s-au revoltat împotriva politicienilor din Europa Centrală din cauza prudenţei acestora faţă de primirea miilor de imigranţi din Asia şi Africa, încep să se convingă destul de repede că propriile lor societăţi nu sunt atât de solidar europene, cum le prezintă ei. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European, citat de EU-Observer, a declarat că statele care nu iau refugiați, dar care încă critică politica UE privind migrația, sunt vinovate de ipocrizie. Însă vicepreşedintele Comisiei Europene declară că „sosirea valurilor de solicitanți de azil în Europa în ultimele săptămâni nu le permite statelor membre să-şi depăşească cheltuielile bugetare pentru a le face față”, consemnează La Libre Belgique. Şi tot gazeta belgiană menţionează că G-7, grupul ţărilor cel mai puternic industrializate ale lumii, şi cele din Golf s-au angajat să ofere un total de 1,8 miliarde de dolari pentru finanțarea agenției ONU pentru refugiați și Programului Alimentar Mondial.
Iulia Lăpădat
