BREVIAR ECONOMIC, 20 octombrie – selecţiuni

Banca Centrală Europeană (BCE) va derula în 2016 teste de stres separate pentru băncile aflate sub supravegherea sa dar care nu vor fi incluse în exerciţiul pan-european derulat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
70% din activele bancare trebuie supuse unor teste de stres. Pentru a atinge acest procent sunt selectate în primul rând băncile mari.
Testele derulate de EBA vor implica aproximativ 50-60 de bănci mari iar băncile mai mici vor trebui să se aştepte să fie şi ele testate.
Băncile care nu vor fi selecţionate pentru testele de stres derulate de EBA vor face obiectul unor teste de stres derulate de Mecanismul European de Supervizare Bancară (SSM) într-o modalitate care nu va fi publică, pentru a evalua necesităţile lor de capital.
În 2014, BCE a testat un număr de 130 de bănci din zona euro, într-un exerciţiu de amploare destinat să îmbunătăţească încrederea în acest sector, înainte ca BCE să preia atribuţiile de supervizor bancar în zona euro, începând din luna noiembrie a anului trecut.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a informat că următoarea rundă de teste de stres ce vor fi derulate în rândul celor mai importante bănci din Uniunea Europeană va avea loc în primul trimestru al anului 2016 iar rezultatele vor fi anunţate în al treilea trimestru.

***

UniCredit ia în considerare vânzarea diviziilor de retail şi de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii ale Bank Austria – subsidiara sa din CEE (Europa Centrală şi de Est) – pentru 800 de milioane de euro. Citând surse din interiorul
UniCredit , publicaţia austriacă „Der Standard” a anunţat că banca italiană este în negocieri avansate cu Cerberus Capital Management, acţionarul majoritar al băncii austriece Bawag PSK. O altă sursă a confirmat că sunt în desfăşurare negocieri între Bawag şi UniCredit privind vânzarea diviziilor de retail şi de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii dar nu s-a ajuns la un acord cu privire la preţ.
Alte surse au anunţat recent că UniCredit este pe punctul de a ajunge la un acord privind vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 1,2 miliarde de euro către firma de private equity Anacap Financial Partners. În trecut, UniCredit a mai vândut şi alte portofolii de credite neperformante către Anacap, firmă de private equity care s-a concentrat pe investiţii în sectorul serviciilor financiare europene. Conform acestor surse, în ultimii trei ani, UniCredit a vândut credite neperformante în valoare de peste şapte miliarde de euro şi are drept ţintă vânzarea unor pachete de credite neperformante de cel puţin două miliarde de euro pe an, în vederea reducerii costurilor şi consolidării poziţiei financiare.
UniCredit, care operează în 17 ţări (între care şi România) cu 8.400 de oficii bancare şi 146.000 de angajaţi, este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est, unde realizează aproximativ 16% din veniturile sale.

***

După ce, la începutul lunii octombrie, au încheiat un amplu acord de liber-schimb cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, SUA fac presiuni asupra europenilor pentru mult negociatul dar şi mult-contestatul tratat tarnsatlantic de liber schimb.
Secretarul de stat american John Kerry a făcut apel la Uniunea Europeană „să se unească” pentru a permite ca acordul comercial de liber-schimb cu SUA să avanseze, într-un moment în care începe o nouă rundă de negocieri.
Americanii şi europenii vor începe la Miami un nou ciclu de discuţii asupra acestui acord controversat care vizează eliminarea barierelor vamale şi de reglementare de o parte şi de alta a Atlanticului. De la începutul discuţiilor ( iulie 2013), cei care se opun acordului îl consideră a fi Calul Troian al unei dereglementări generalizate şi opace, în detrimentul normelor sanitare sau de mediu ,în beneficiul multinaţionalelor şi în defavoarea europenilor..
Discuţiile de la Miami, se vor concentra pe barierele vamale, după care vor ataca problema sensibilă a accesului companiilor europene la piaţa publică americană.

***

Ritmul de crestere al Chinei a fost, in trimestrul al III-lea din 2015, mai rapid decat se asteptau analistii, avansul sectorului serviciilor compensand incetinirea sectorului industrial si a pietei imobiliare.
Potrivit Biroului National de Statistica, in perioada iulie – septembrie 2015, PIB-ul Chinei a inregistrat o crestere de 6,9%, fata de 7% in primele doua trimestre ale anului si 7,3% in 2014. Datele sugereaza că Beijingul se afla pe drumul cel bun sa isi atinga obiectivul anual de „circa 7%” pe care premierul Li Kepiang l-a anuntat in luna martie.

***

Produsul intern brut al Rusiei a înregistrat o contracţie anuală de 4,3% în trimestrul al treilea, faţă de 4,6% în trimestrul al doilea.
Rusia este în recesiune de la începutul acestui an din cauza prăbuşirii pieţei petroliere şi a sancţiunilor occidentale introduse ca urmare a rolului Moscovei în criza din Ucraina. Potrivit datelor furnizate de oficiul naţional de statistică Rostat, care nu dat încă publicităţii cifrele privind evoluţia PIB-ului în trimestrul al treilea, economia Rusiei a înregistrat o contracţie de 2,2% în primul trimestru.
Guvernul rus estimează că PIB-ul ţării ar putea înregistra creştere în trimestrul patru comparativ cu trimestrul al treilea şi chiar şi pe ansamblul anului 2016. Săptămâna trecută preşedintele Vladimir Putin aprecia şi el că cea mai gravă perioadă a crizei a trecut.
Spre deosebire de autorităţile ruse, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială consideră că recesiunea prin care trece economia rusă va continua şi anul viitor. În timp ce Guvernul rus mizează pe o contracţie de 3,9% în 2015 urmată de o uşoară revenire pe creştere în 2016, de 0,7%, Banca Mondială mizează pe o recesiune de 3,8% în 2015 urmată de o contracţie de 0,6% în 2016, o revenire urmând să aibă loc abia în 2017.
Agenţia de evaluare Fitch a confirmat însă,chiar în această săptămână, ratingul de ţară al Rusiei la ‘BBB minus’, ultimul calificativ din categoria celor recomandate pentru investiţii.

***

Statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) ar trebui să-şi reducă producţia de ţiţei pentru ca preţul barilului de petrol să urce până la 70- 80 de dolari, a declarat ministrul iranian al petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, în condiţiile în care ţara sa se pregăteşte să-şi majoreze producţia după eliminarea sancţiunilor internaţionale.
OPEC, care furnizează aproximativ 40% din petrolul mondial, şi-a depăşit plafonul oficial de producţie pentru a 16-a lună consecutivă în condiţiile în care grupul vrea să-şi apere cote de piaţă în condiţiile unei supraoferte de ţiţei. Preţul barilului de ţiţei Brent a scăzut cu 42% în ultimele 12 luni, fiind acum de 49,73 dolari.
Iranul vrea să-şi majoreze producţia de petrol şi să-şi redobândească poziţia pe care o avea pe piaţă înaintea impunerii sancţiunilor internaţionale pentru programul său nuclear. După acordul din iulie 2015 cu statele din grupul ‘5 plus 1’ (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania), Teheranul va putea să-şi reia treptat exporturile de petrol. Iranul îşi va majora producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi imediat ce acordul cu marile puteri va fi implementat.
Teheranul vrea ca până în 2021 să ajungă la o producţie de 4,7 milioane de barili de ţiţei pe zi plus un milion de barili pe zi de ţiţei condensat, în condiţiile în care în luna septembrie 2015 a produs 2,8 milioane barili pe zi. Pentru majorarea producţiei sale de petrol şi gaze naturale, Iranul vrea să obţină investiţii de 100 de miliarde de dolari.

***

Arabia Saudită, gigantul petrolier care încearcă să-şi diversifice resursele de energie, a semnat cu Ungaria un acord de cooperare pentru utilizarea în scopuri paşnice a energiei nucleare. Acesta se adaugă unei serii de acorduri similare încheiate în ultimii ani de cel mai mare exportator mondial de petrol cu mai multe ţări, printre care Rusia şi Coreea de Sud.
Acordul cu Ungaria prevede cooperare în conceperea, construcţia, exploatarea şi securizarea unui reactor, pe lângă gestionarea deşeurilor nucleare şi formarea personalului. Această cooperare cu Ungaria va ajuta Arabia Saudită să se doteze cu energie nucleară şi regenerabilă într-un mod durabil, pentru a preveni epuizarea resurselor sale de hidrocarburi.
Arabia Saudită depinde în totalitate de petrol şi gaz pentru a produce electricitate, iar cererea de energie pe teritoriul său creşte cu 6-8 la sută pe an.

***

După ce acum 2 săptămâni spunea că „întotdeauna s-a pronunţat împotriva intrării Turciei în Uniunea Europeană” şi că se ” pronunţă în continuare în acest sens”, cancelarului german, Angela Merkel, a făcut o rotaţie de 180 de grade sub presiunea crizei refugiaţilor. La Istanbul ea s-a arătat dispusă să accelereze procesul , afirmând că aderarea Turciei este o „chestiune deschisă”.
„Germania este pregătită să deschidă anul acesta capitolul 17 [politica economică şi monetară] şi să înceapă pregătirile pentru capitolele 23 [sistemul judiciar şi drepturile fundamentale] şi 24 [justiţie, libertate şi securitate]”.
Preşedintele turc Erdogan a cerut şi Franţei, Regatului Unit şi Spaniei sprijin pentru accelerarea negocierilor privind intrarea în Uniunea Europeană (UE).
Merkel a oferit, de asemenea, sprijin financiar – nu au fost comunicate sumele dar UE ar fi oferit 3 miliarde de euro – şi accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru turci în schimbul sprijinului ţării cu privire la frânarea fluxului de refugiaţi care încearcă să intre în Europa. Cancelarul se aşteaptă ca Ankara să reuşească să ţină în Turcia cele 2 milioane de refugiaţi sirieni care în prezent trăiesc acolo şi să accepte să primească refugiaţii a căror solicitare de azil a fost respinsă în UE.
Autorităţile germane se aşteaptă la intrarea, anul acesta, a 800.000-1.000.000 de refugiaţi în ţară, iar asupra cancelarului se exercită presiuni, inclusiv de către CSU, pentru adoptarea unei poziţii mai ferme împotriva noilor intrări. Conservatorii au o susţinere de 37% în sondajul Emnid. În urmă cu o lună avea 41%. Dimpotrivă, Alternativa pentru Germania (extrema-dreaptă) a crescut cu 1% într-o săptămână, ajungând la 7%.

***

Pentru gestionarea crizei refugiaţilor Turcia doreşte să primească din partea Uniunii Europene fonduri suplimentare faţă de cele 3 miliarde de euro deja promise din fondurile de preaderare, iar aceste sume adiţionale să fie revizuite anual, a declarat premierul turc Ahmet Davutoglu.
El a precizat că suma de 3 miliarde de euro, evocată de Consiliul European, reprezintă doar o eliberare anticipată a unor fonduri deja prevăzute să fie acordate Turciei în cadrul Instrumentului pentru Asistenta de Preaderare (IAP) la UE, astfel că guvernul de la Ankara solicită alte fonduri care să fie alocate special pentru gestionarea crizei refugiaţilor : „Propunerea pentru cele 3 miliarde de euro fonduri IPA nu mai este pe masă, întrucât am spus că nu o vom accepta”, a subliniat Davutoglu, menţionând totodată că pentru refugiaţi Turcia are nevoie de alte circa 3 miliarde de euro, sumă valabilă doar pentru o primă etapă. El a adăugat că nevoile financiare la acest capitol trebuie reevaluate anual, astfel că această sumă ar putea creşte.

***

Turismul, tehnologia şi inovaţia sunt de mult domeniile care asigura creşterea economică a Portugaliei. Al patrulea domeniu care, cu investiţii suficiente, poate aduce plusvaloare este programul care permite ca studenţi străini să vină să studieze în universităţile portugheze.
Prin acceptarea mai multor străini la licenţele lor, universităţile portugheze au din capul locului un avantaj bugetar – aceşti studenţi nu plătesc taxa şcolară convenită, ci mai curând valoarea reală a cursului, care poate depăşi 7.000 de euro. Dar ţara are, de asemenea, ceva de câştigat dacă reuşeşte să atragă unele talente – nu doar europene – dacă creează condiţii pentru ca aceştia să rămână şi să aplice aici ceea ce au învăţat.
Cu instituţii bine cotate la nivel european, cu un cost al vieţii rezonabil şi întrucât ţara se bucură de stabilitate şi de securitate, Portugalia dispune de tot pentru a deveni o destinaţie firească pentru tinerii care optează să-şi facă licenţa sau masteratul în afara ţărilor lor. Dacă se vor asigura exigenţa la calitatea învăţământului, dezvoltarea unor căi alternative, cum ar fi cursuri predate în limbi străine, preocupare faţă de o integrare reală a acestor tineri, Portugalia poate să devină un campus european. Poate fi calea spre întinerirea şi dezvoltarea ţării.

***

Polonia a strâns peste două miliarde de euro din vânzarea de licenţe 4G, iar Orange a fost responsabilă pentru mai mult de o treime din suma totală. 6 companii au concurat pentru atribuirea a 19 blocuri de frecvenţe în benzile de 800 MHz şi 2,6 GHz, iar la final doar 5 au fost declarate câştigătoare. Cele cinci companii s-au angajat să plătească 9,23 miliarde zloţi (2,14 miliarde de euro). Cele cinci blocuri de frecvenţe în banda de 800 MHz au atras cea mai mare parte din sumă, 8,62 miliarde de zloţi (2,04 miliarde de euro).
Principalul ofertant a fost Orange Polska care a câştigat două blocuri de frecvenţe în banda de 800 MHz pentru 3,05 miliarde zloţi plus trei blocuri de frecvenţă în banda de 2,6 GHz iar nota totală de plată a fost de 3,17 miliarde zloţi (756 milioane de euro). Suma reprezintă aproximativ 82% din profitul operaţional realizat în 2014 de filiala poloneză a grupului francez Orange. Operatorul polonez a precizat că plata ca fi efectuată la finele lui 2015 sau începutul lui 2016.
Ceilalţi operatori care au câştigat blocuri de frecvenţe în banda de 800 MHz sunt T-Mobile Polska, filiala poloneză a operatorului german T-Mobile, NetNet şi P4, care au oferit 2,02 miliarde de zloţi, 2,05 miliarde de zloţi respectiv 1,5 miliarde de zloţi.
Analiştii estimează că sumele importante care vor fi vărsate la bugetul statului, care depăşesc estimările anterioare, ar putea duce la o majorare a tarifelor pentru clienţi dar şi la o creştere a profiturilor şi dividendelor plătite de operatori.

***

Volkswagen ar fi construit mai multe versiuni ale soft-ului care a pacalit testele de emisii, adaptandu-le pentru diverse zone din lume si pentru mai multe tipuri de motoare, spun trei surse citate de Reuters. Sursele spun ca in sapte ani in care Volkswagen a folosit software-ul in cauza, acesta a fost adaptat pentru patru tipuri de motoare si ar fi avut mai multe versiuni
Pana acum Volkswagen a susţinut că doar un numar extrem de mic de ingineri ar fi stiut despre mecanismele de inselare dar, dacă intr-adevar s-au facut mai multe versiuni ale soft-ului, inginerii care lucrau la el au avut nevoie de finantare si de informatii detaliate despre noile motoare, ceea ce inseamna ca mai multe divizii au colaborat la intreaga strategie.
Fiind vorba de sapte ani in care software-ul a fost instalat, el a avut nevoie de actualizari si de adaptari complexe, mai ales cand Volkswagen a schimbat sistemul de control al emisiilor. Aceste lucruri nu puteau fi facute de o mana de oameni, mai ales ca pentru Europa ar fi existat o versiune diferita a soft-ului.
Cota de piata Volkswagen in UE a scazut cu 3% în luna septembrie 2015.

***

Yunmake, un startup producator de biciclete pliabile inteligente a primit o prima runda de fianantare de 1,6 milioane de dolari din partea unui consortiu de firme condus de Shunwei Capital, fond de investitii controlat de companie chineza de tehnologie, Xiaomi. Yunmake produce biciclete electrice pliabile care functioneaza cu ajutorul unor baterii si sunt conectate la o aplicatie, dezvoltata tot de startup-ul chinez.
Pentru a demonstra ca nu este doar un producator de telefoane mobile (chiar daca a reusit sa detroneze Samsung in China), Xiaomi a mai investit in dispozitive precum: Yi Action Camera (camere video subacvatice ), bratari fitness inteligente, purificatoare inteligente de aer sau televizoare smart. Producatorul chinez este astfel o companie dedicata produselor Internet of Things (dispozitive interconectate). Majoritatea acestor produse ruleaza sistemul de operare MIUI, varianta Android a Xiaomi. Iar, recent, compania chineza a cumparat si o parte din actionariatul producatorului de scutere Segway.
Prima bicicleta electrica pliabila lansata de Yunmake, denumita Yunbike, cantareste 16 kilograme, are o baterie de 36v, 6,6AH, care are nevoie de 4 ore pentru o incarcare completa si are o autonomie de 30 kilometri la o viteza de 40 de km/ora. Yunmake a fost lansat in 2013 de un grup de studenti de la Universitatea Zhejiang din Hangzhou.
Banii obtinuti din aceasta runda de finantare vor fi folositi pentru a lansa productia in serie a bicicletelor, marketing si dezvoltarea produselor. De altfel, Yunmake a anuntat lansarea unui nou model de biciclete in aceasta luna.

***

Preţul zahărului a marcat cea mai mare creştere din ultimii doi ani, pe fondul unei preconizate crize mondiale. Cotaţiile futures la Bursa de la New York au crescut cu 16% în ultimele trei luni, cel mai mare avans înregistrat după 2013. Preţurile şi-au revenit după ce în luna august au atins cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani, pe fondul deprecierii realului brazilian care i-a încurajat pe exportatori să majoreze livrările. Între timp, tendinţa de depreciere a monedei braziliene a încetinit iar vremea uscată pune în pericol recolta de trestie de zahăr a celui mai mare exportator mondial. În plus, fenomenul El Nino pune în pericol recolta din Australia într-un moment de scădere a producţiei în India şi Brazilia.
Organizaţia Internaţională a Zahărului (ISO) prognozează că după cinci ani de surplus cererea va devansa producţia în sezonul care a început luna aceasta. Deficitul urmează să se dubleze până la 6,2 milioane de tone anul viitor.
În aceste condiţii, managerii de fonduri şi-au majorat poziţiile pe termen lung cu 33%, până la 117.090 contracte futures şi opţiuni, cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2014.

***

SUA şi Spania vor coopera pentru a curăţa zona de coastă a oraşului Palomares din sudul Spaniei unde, acum 50 de ani, solul a fost contaminat cu olutoniu radioactiv când două avioane americane, cu bombe nucleare la bord, s-au prăbuşit acolo. Madridul şi Washingtonul au semnat un acord în acest sens.
Trei bombe termonucleare au căzut într-o zonă rurală şi o a patra în mare după ce două avioane militare americane s-au prăbuşit în largul oraşului Palomares, în provincia spaniolă Almeria. Două dintre aceste bombe au explodat la impactul cu solul, eliberând plutoniu radioactiv.

***

Prestigioasele porţelanuri de Limoges „Raynaud” şi argintăria „Ercuis” vor deveni italiene. Multinaţionala italiană „Sambonet Paderno Industrie” a cumpărat societatea franceză „Ercuis” care deţine 55,25% din „Raynaud”, restul acţiunilor rămânând familiei Raynaud.
Achiziţionarea permite extinderea şi îmbogăţirea ofertei grupului italian care operează prin brandurile Sambonet, Paderno, Rosenthal meets Versace, Arthur Krupp, Rosenthal, Thomas, Arzberg şi Hutschenreuthe. De asemenea, „Ercuis & Raynaud” va permite companiei „Sambonet Paderno Ind” să-şi dezvolte în continuare propriile targeturi în lumea designerilor de interior, a arhitecţilor, precum şi în contractele cu hotelurile de lux.
Achiziţia face parte dintr-o strategie mai amplă a grupului italian, stratgie care a început în 1979.

***

Cumpărătorii din România, Turcia, Spania, Emiratele Arabe Unite şi Africa de Sud asociază centrele comerciale cu destinaţia favorită pentru a lua masa, conform celui mai recent studiu Food&Beverages. Aproape o treime dintre consumatorii din Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu îşi propun să intre într-un restaurant sau într-o cafenea când merg într-un centru comercial. Potrivit sursei citate, 40% dintre aceştia merg la cumpărături după ce intră într-un restaurant sau o cafenea, chiar dacă intenţia lor iniţială era doar să ia masa.
Studiile arată tendinţa clară a consumatorilor de a căuta şi aprecia oferte consistente şi diverse de restaurante şi cafenele în centrele comerciale ceea ce ar putea aduce tendinţe noi în realocarea spaţiilor pentru a oferi vizitatorilor opţiuni mai bune pentru zona de food court. Rezultatele arată că 59% dintre cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, 57% dintre sud-africani, 52% din turci, 51% dintre români şi 42% dintre spanioli merg la mall doar să mănânce şi să bea. Realizatorii studiului au intervievat 22.000 de subiecţi din 22 de pieţe din Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu.

Victor Ionescu