Peste 35 de ONG-uri îi cer președintelui Klaus Iohanis să desemneze viitorul premier și guvern pe criterii de integritate și competență.
În România, unde a crescut numărul deceselor printre răniții de la clubul Colectiv, continuă și criza politică. Lipsesc deocamdată soluții care să fie agreate și de partidele politice, și de protestatarii din stradă, și președintele Klaus Iohannis, iar demisia guvernului Ponta s-a înregistrat o plecare remarcabilă și din guvernul interimar.
Plecarea din guvern a ministrului de interne Gabriel Oprea este o nouă victorie a Străzii împotriva politicii compromisului și a cinismului. Lider al progresiștilor, avansat general pe repede înainte, de ultimii președinți ai României, după o carieră de căpitan la intendență, Oprea este considerat vinovat de moartea agentului de circulație Bogdan Gigină, care a fost obligat să fie înainte mergătorul coloanei sale oficiale și să meargă cu 100 de kilometri pe oră, deși afară ploua. Demisia lui Gabriel Oprea a fost cerută în Stradă dimpreună cu cea a fostului premier Victor Ponta și reluată la Cotroceni la întâlnirea dintre reprezentanții societății civile cu președintele Klaus Iohannis.
O altă revendicare aproape unanim acceptată în Stradă este cea referitoare la reducerea numărului de parlamentari la 300, cerere care apare de altfel și printre cele 50 de puncte ale planului făcut de Coaliția Națională pentru Modernizarea României, plan detaliat pe site-ul Asociației pentru Implementarea Democrației. Coaliția este formată din mai multe sindicate din Educație și Administrație Publică, precum și patronate din mai multe domenii plus organizații neguvernamentale, în total peste 20 de entități diferite. La primul punct este prevăzută constituirea unei așa numite Școli de Guvernare Euro-Atlantică de unde să fie selectați în viitor liderii politici și administrativi ai țării, pe locul doi urmează constituirea unui grup de lucru la care să participe guvernul, Academia, Banca Națională, reprezentanții mediului universitar care să elaboreze o analiză și un plan de dezvoltare a țării până în 2030. Definirea Agriculturii ca prioritate națională pentru dezvoltarea economiei României și o lege urgentă privind măsurile de reducere a riscuului seismic sunt alte priorități definite de această largă Coaliție.
Alte peste 35 de organizații neguvernamentale îi cer președintelui Iohanis să desemneze viitorul premier și în general viitorul guvern pe criterii de integritate și competență. În plus îi dau șefului statului un termen, 31 decembrie 2015, pentru a aplica standarde similare propriei sale echipe fiindcă “exemplul Administrației Prezidențiale este imperativ pentru reformarea instituțiilor statului și a clasei politice”.
În vreme ce societatea civilă începe să se comaseze în largi coaliții în funcție de urgențele subiective ale organizațiilor neguvernamentale, președintele își continuă consultările pentru desemnarea premierului, pornind de la premisa, agreată de toate partidele parlamentare de a avea un tehnocrat în fruntea guvernului. Nu e clar câtă putere ar putea avea un tehnocrat pentru a demara sau continua unele reforme și nu e sigur că partidele își vor asuma un eventual program cu care ar veni un potențial tehnocrat. Liviu Dragnea, președintele social-democraților a declarat că în această seară partidul său, cel mai numeros din Parlamentul României, îi va propune președintelui un nume de premier.
În acest peisaj oarecum confuz al revendicărilor de tot felul, în care președintele caută premierul cel mai potrivit pentru această etapă a României, ies la iveală marile greșeli ale actualului guvern, devenit interimar, de săptămâna trecută. Greșeli pe care nu pare să și le asume nimeni, deși numărul victimelor tragediei de la Clubul Colectiv continuă să crească, de la zi la zi. 46 este numărul morților și peste 20 se află în stare gravă sau critică. Mulți pacienți au fost pierduți fiindcă nu li s-a administrat Cyanokit, o injecție intravenoasă care combate intoxicațiile cu cianuri, asociate cu inhalarea fumului la incendiu și care face parte din protocolul standard de urgență după cum au sugerat medicii străini veniți să dea o mână de ajutor, mirați că românii nu au în dotare așa ceva. S-a constatat apoi că nu există suficeinte paturi speciale cu saltele care ajută la tratarea arsurilor complicate, că nu sunt suficiente spații complet izolate și nici suficienți “plămâni artificiali”.
Nimeni nu poate explica de ce România nu a cerut ajutor în afară. Niciun oficial nu spune de ce Bucureștiul nu a apelat la mecanismul ajutorului de urgență al Comisiei Europene, de ce nu a încercat să-i trimită de urgență pe răniții gravi în spitale mai bine utilate sau de ce responsabilul pentru situații de urgență, Raed Arafat s-a căznit să verifice cât de bine este utilată aeronava specială pentru transportarea răniților de pe câmpul de luptă, trimisă de NATO, în loc să verifice spitalele autohtone.
EUROPA LIBERĂ, (9 noiembrie 2015)
