Chişinăul găzduieşte zilele acestea două importante misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice. Dimensiunea politică este reprezentată de cel de-al 90-lea seminar Rose-Roth al Adunării Parlamentare a NATO. Potrivit corespondentului nostru de la Radio Chişinău, Victor Pogor, NATO este îngrijorată de situaţia complicată din Republica Moldova şi îndeamnă Chişinăul să-şi intensifice eforturile pentru a depăşi actuala criză politică şi pentru a forma o majoritate parlamentară pro-europeană.
Corespondenţă de la Chişinău – Reporter: Victor Pogor – Vicepreşedintele NATO, Paolo Alli, a declarat că Alianţa priveşte cu îngrijorare evenimentele care au loc în Republica Moldova şi mizează pe capabilitatea oficialităţilor de la Chişinău de a depăşi criza politică şi de a crea o majoritate clară pro-europeană. Paolo Alli a menţionat că Moldova poate miza şi în continuare pe asistenţa NATO, însă Chişinăul va trebui să implementeze reforme în domenii /precum/ combaterea corupţiei sau cel al justiţiei.
Paolo Alli: NATO respectă neutralitatea Republicii Moldova şi va continua să o susţină în aspiraţiile sale europene, însă în Republica Moldova este necesară efectuarea unui şir de reforme. Fără combaterea unui sistem oligarhic, fără modernizarea justiţiei, fără combaterea corupţiei, fără rezolvarea diferendului trasnistrean, Moldova nu poate deveni membru al familiei europene. Este greu, dar nu e imposibil.
Reporter: Reprezentantul României, Mihai Tătărache, susţine că în prezent există un interes sincer din partea NATO în cooperarea sa cu Republica Moldova, în sectorul apărare al ţării, dar şi cel energetic şi economic.
Mihai Tătărache: Există un interes real la nivelul Alianţei pentru dezvoltarea cooperării cu Republica Moldova. România sprijină astăzi activ dezvoltarea cooperării Republicii Moldova cu Alianţa şi continuăm să susţinem obţinerea cât mai rapidă a deciziei de înfiinţare a unui birou de legătură la Chişinău al NATO. Prioritatea este menţinerea stabilităţii Republicii Moldova.
Reporter: Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a afirmat că Republica Moldova va pleda în continuare pe susţinerea şi asistenţa Organizaţiei Atlanticului de Nord, în situaţia în care ţara noastră se confruntă cu un conflict îngheţat, pe care încearcă să-l aplaneze pe cale paşnică şi dialog cu regiunea trasnistreană.
Andrian Candu: E o perioadă mai dificilă, datorită evoluţiilor politice care au loc în Republica Moldova. Sunt provocări pe care cu siguranţă le vom putea trece împreună, legate, de exemplu, de unele regiuni cum e Transnistria şi în mod special reglemetarea acestui conflict şi retragerea forţelor armate a Federaţiei Ruse, care încă sunt prezente în Transnistria.
Reporter: Republica Moldova este membru asociat al Adunării Parlamentare a NATO din noiembrie 1994.
Realizator: O corespondenţă semnată de la Radio Chişinău de colegul nostru, Victor Pogor. Potrivit acestuia, reprezentanţii ţărilor membre ale Alianţei şi-au reiterat astăzi sprijinul pentru o serie de sectoare deficitare pentru Republica Moldova, cum este cel energetic sau financiar-bancar şi, în special, pentru reformarea sectorului de apărare al Republicii Moldova./fdoman/denisse
*
Realizator: Potrivit analistului Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate, demersul reflectă decizia Alianţei de a pune în aplicare noua strategie de securitate, care include şi statele partenere: Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Iordania.
Reporter: Alexandru Ioan –
Iulian Chifu: Politicienii au abordat chestiunea dezvoltării în perspectivă. Pentru că am avut un summit al flancului la Bucureşti, unde există nişte angajamente ce vizează în mod direct dezvoltarea capacităţilor de apărare inclusiv a partenerilor, deci şi a Republicii Moldova, şi se vorbeşte tot acolo despre necesitatea ca strategiile de apărare care vor fi concepute să cuprindă numai reasigurarea şi adaptarea continuă a Alianţei, integrarea acestor state partenere în aceste strategii e un lucru nou, iar o asemenea declaraţie finală ca cea de la Bucureşti, de fapt, şi dezbaterile de la Chişinău se duc către viitorul summit NATO de la Varşovia din vara anului viitor, unde toate aceste elemente, sperăm noi, se vor regăsi, cu susţinerea tuturor aliaţilor, şi ele vor vorbi, de fapt, despre perspectiva de dezvoltare a acestei susţineri după momentul summit-ului de la Varşovia. Pentru moment, componenta tehnică implică ceea ce s-a stabilit deja în Ţara Galilor, la precedentul summit, şi care a stabilit o creştere a capacităţii de apărare – practic, un program care se aplică pentru un număr de patru state. Sunt implicate Republica Moldova, Georgia, Ucraina şi Iordania, dintre partenerii Alianţei care au ales, au fost de acord cu acest proiect al sprijinirii de către NATO a creşterii capacităţii de apărare şi care, iată, astăzi, din punctul de vedere al Republicii Moldova, am ajuns deja la aplicarea lui, la partea tehnică, la evaluare, discuţii – cel mai probabil – cu autorităţile pentru a vedea care sunt priorităţile, care sunt percepţiile, cum arată documentele oficiale în Republica Moldova şi de ce ar avea nevoie Republica Moldova, unde ar putea Alianţa Nord-Atlantică, la nivel tehnic, să sprijine această întărire a capacităţilor de apărare.
Reporter: Republica Moldova este primul dintre cele patru state enunţate de dvs ca fiind parteneri în acest program, sau simultan au loc astfel de discuţii?
Iulian Chifu: Nu, nu, nu… Ele sunt simultane. Diferenţa dintre aceste state şi, de exemplu, Republica Moldova este faptul că în cazul Republicii Moldova dăinuie încă acea prevedere a neutralităţii constituţionale, care presupune formula consacrată a faptului că Republica Moldova nu va face parte din Alianţă; ceea nu înseamnă că Republica Moldova nu dezvoltă programe de cooperare cu Alianţa – şi nu de azi, de ieri, ci de foarte mulţi ani, inclusiv din perioada comunistă. Domnul Voronin a fost unul dintre susţinătorii acestui tip de programe în cazul planului bilateral, şi el s-a referit la vremea respectivă în mod special la sterilizarea pesticidelor, care se aflau în cantităţi importante în Republica Moldova şi care constituie ele însele un tip de ameninţare, inclusiv pentru că o parte din ele pot fi folosite sau pot să dea naştere la accidente prin explozie.
Reporter: Suntem totuşi la capătul a două zile intense de dezbateri, le-am amintit şi mai devreme, atât la nivelul Ministerului de Interne cât şi la nivelul Ministerului de Externe. Mâine, aceste discuţii se vor extinde. Republica Moldova, ştim foarte bine, este deocamdată fără un guvern care să fie pe deplin învestit. Cum percepeţi rezultatele acestor două zile de discuţii intense?
Iulian Chifu: Mi-e foarte greu să fac o evaluare, atat timp cât nu ştim nu avem elementele directe. Şi pe urmă, să nu uităm: este vorba de o misiune cu un profund caracter militar, a cărui ţintă principală se referă la zona şi categoria forţelor armate cu toate componentele ei, şi din punctul acesta de vedere este foarte posibil ca multe dintre aceste elemente nici măcar să nu fie publice. Ţin de relaţia directă dintre Alianţă şi Republica Moldova ca stat. Fireşte că România, în calitate de membru al Alianţei, este direct interesată în acest ajutor, ba chiar a avut o influenţă extrem de importantă în adăugarea Republicii Moldova în această listă, şi autorităţile îndrituite vor avea cunoştinţă de evoluţia acestei misiuni, cu atât mai mult cu cât şi România participă, alături de marii aliaţi – Statele Unite, Germania, Turcia şi alte state – la această misiune.
