Scenariul negru atât de temut de forţele de ordine şi de seviciile de informaţii

Toţi specialiştii în antiterorism se aşteptau la un atac major în Franţa. Unităţile de intervenţie se pregăteau de multă vreme pentru acest gen de atentate cu obiective multiple.

„Ceea ce tocmai s-a întâmplat la Paris, este scenariul suprem, de care se temeau serviciile de informaţii”, afirma pentru Le Figaro prefectul Bernard Squarcini, fost şef al contraspionajului francez. „După experienţa altor ţări, Franţa se pregătea”, a spus el. La 30 septembrie, fostul judecător antiterorist Marc Trevedic avertizase şi el în acest sens, în momentul în care se retrăgea cu reticenţă din postul pe care îl deţinuse la Paris: „Am ajuns la convingerea că oamenii Statului Islamic au ambiţia şi mijloacele de a ne atinge mult mai necruţător, organizând acţiuni de amploare, incomparabile cu cele de până acum. Vă spun în calitate de tehnician: zilele cele mai sumbre vor veni de acum înainte. Adevăratul război pe care IS vrea să îl susţină pe teritoriul nostru nu a început încă”.

Acest magistrat spunea că se teme „de carnagii înspăimântătoare”. Şi făcea referire la elemente precise: „Cei care l-au oprit şi care acceptă să vorbească ne spun că IS are intenţia să ne lovească sistematic şi necruţător (…). Oamenii IS au mijloacele, banii şi capacitatea de a obţine cu uşurinţă câte arme vor şi de a organiza atacuri în masă”.

„Pericolul vine de la o echipă mai mult sau mai puţin consistentă de indivizi care vin din teatrele de operaţiuni unde s-au înrăit în război, poate în Siria, poate în Libia, Yemen, care găsesc armele la faţa locului (în Franţa) şi trec la acţiune”, spunea de curând Yves Trotignon, fost membru al serviciilor antiteroriste din cadrul DGSE. „Indivizi hotărâţi, gata să moară, care au studiat ţinta şi sunt solizi din punct de vedere operaţional, putând face foarte mult rău”.

Peste 571 de jihadişti francezi plecaţi să lupte în Siria sunt tot atâtea bombe cu efect întârziat la întoarcerea lor

În timp ce unii s-au transformat în Casandre, unităţile de intervenţie au tratat cu foarte mare seriozitate ameninţarea. Din iunie 2011, Prefectura poliţiei a organizat un exerciţiu amplu pentru combaterea unor atentate multiple la Paris. Acestea combinau trei atentate şi două luări de ostatici. La începutul anilor 2000, grupuri de luptători de teren se antrenau deja pentru a face faţă unor luări de ostatici masive. Francezii doreau să înveţe ceva din tragedia din şcoala din Beslan, din Osetia de Nord, petrecută în septembrie 2004 şi soldată cu 331 de morţi, sau din cea din Moscova din octombrie 2002, soldată cu 117 morţi.

GIGN a realizat chiar un răspuns, al cărui nume de cod este „război al timpului”. Pentru a câştiga minute preţioase în cazul unui atentat, serviciile speciale au selecţionat peste 200 de amplasamente unde se adună publicul, susceptibile de a fi atacate. În afara palatelor naţionale Elysee, Matignon, Senatul şi Adunarea naţională, marile săli de spectacol pariziene erau şi ele alese.

Pentru fiecare din aceste locuri, analiştii au constituit „dosare de obiectiv” incluzând planuri animate făcute de arhitecţi pe care, cu un clic, se puteau vizualiza filme cu culoarele, subsolurile, instalaţiile electrice, sensul deschiderii unei ferestre sau fizionomia unei uşi. Într-un moment în care cei peste 571 de jihadişti francezi plecaţi să lupte în Siria sunt tot atâtea bombe cu ceas la întoarcerea lor, acest „război al timpului” este mai mult ca oricând de o actualitate arzătoare. Dar, în inima Parisului, în vinerea aceasta islamiştii au lansat ofensiva care împinge serviciile în tranşee.

Christophe Cornevin şi Jean-Marc Leclerc

LE FIGARO (Franţa) –  14 noiembrie

Traducerea: Adriana Buzoianu