După incidentul de la frontiera siriană în cursul căruia forţele aeriene turceşti au doborât un avion rusesc, privirile se îndreaptă către autorităţile de la Moscova şi întrebarea tot mai des vehiculată în presa internaţională este dacă Rusia va lua în calcul un răspuns militar. Russia Today reia o declaraţie a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care afirmă – cităm – „Nu intenţionăm să luptăm împotriva Turciei”. Responsabilul rus precizează că „atitudinea noastră faţă de poporul turc nu s-a schimbat. Există însă întrebări pentru actuala conducere turcă”. Analizând scenariul mondial după doborârea avionului militar rusesc, politologul american Edward Luttwak susţine că „acesta este, probabil, începutul conflictului dintre Turcia şi Iran”. Il Giornale notează, citându-l pe specialistul american, că „Teheranul este autorul strategiei lui Assad. Pentru Iran, preşedintele Siriei este esenţial, exact cum sunt cei din Hezbollah. Este axa şiită. Acum, ruşii intră în Siria pentru a-l sprijini pe Assad şi turcii doboară un avion rusesc. Toate acestea vor duce la un război între Turcia şi Iran”.
Nu doar autorităţile de la Ankara susţin că au doborât avionul rusesc ci şi militanţii turkmeni din Siria. Aceştia riscă să fie luaţi în vizor acum şi de bombardamentele ruseşti, pe lângă operaţiunile derulate de regimul Assad, după cum observă Le Monde. „Soarta turkmenilor, care i-au recuperat pe cei doi piloţi ruşi, victime ale accidentului, riscă să reprezinte un nou măr al discordiei între Ankara şi Moscova pe fondul războiului din Siria”, comentează publicaţia franceză. Moscova transmite deja semnale că vede în Turcia un susţinător al grupării ISIS, după cum arată Stratfor. Publicaţia subliniază că „preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că doborârea unui Suhoi rusesc de către avioane turceşti F-16 a fost ‘o înjunghiere în spate făcută de complici ai teroriştilor’. Într-o altă aluzie voalată la Turcia, Putin a afirmat că ISIS este ‘protejat de armata unei întregi naţiuni”. Gruparea Statul Islamic s-a aflat şi în centrul discuţiilor pe care le-au avut preşedinţii francez şi american, informează Le Monde. „La unsprezece zile după sângeroasele atentate care au lovit Ile-de-France, Barack Obama şi François Hollande şi-au afişat unitatea în lupta împotriva Statului Islamic. Ei i-au cerut Rusiei să-şi concentreze acum eforturile militare în Siria împotriva jihadiştilor”, arată ziarul francez. O altă publicaţie din Hexagon, Courrier International, comentează în urma întâlnirii că „pentru presa americană este clar că, în faţa unui preşedinte francez hotărât, Obama nu-şi va schimba fundamental strategia împotriva Daech şi va refuza orice coaliţie cu Kremlinul”.
Teama de atentate teroriste organizate de ISIS rămâne ridicată în Europa, le fel şi nivelul de alertă în Franţa şi Belgia. Potrivit Il Giornale, la două săptămâni după atacurile de la Paris, premierul francez Manuel Valls anticipează o perioadă plină de teroare pentru Europa. El afirmă că „A refuza să folosim cuvântul război este o modalitate de a nega realitatea”. La Bruxelles, şcolile şi metroul s-au redeschis, notează The Guardian, însă alerta teroristă se menţine la nivel ridicat. Publicaţia pune accent însă şi pe o revenire timidă la normalitate în viaţa cotidiană, relatând despre reluarea activităţilor sociale, a afacerilor şi a transportului.
În contextul în care Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de refugiaţi, Parlamentul comunitar a votat o creştere cu 1,8% a bugetului pentru 2016. Bloomberg prezintă câteva cifre, dintre care reţinem majorarea de la 141,3 miliarde de euro la 143,9 miliarde a bugetului pentru anul viitor, cu un fond alocat măsurilor pentru refugiaţi dublat la 1,53 de miliarde de euro. Totodată, ajutoarele umanitare pentru state aflate în afara blocului comunitar au crescut la 10,2 miliarde de euro, mai notează Bloomberg.
Una dintre ţările cele mai implicate în primirea refugiaţilor, Franţa, anunţă prin vocea premierului Manuel Vals, că „Europa şi-a atins limita”. El Periodico arată că schimbarea de optică vine în urma atentatelor jihadiste de la Paris. Într-un interviu acordat ziarului german ‘Süddeutsche Zeitung’, şeful Executivului francez a remarcat că, „începând de acum, Europa va trebui să consolideze şi să aplice un control aspru la frontierele sale externe”. Nu aceeaşi atitudine o are cancelarul Germaniei, care şi-a apărat în faţa parlamtnului politica uşilor deschise. The Guardian comentează că Angela Merkel se confruntă cu dezacorduri în propria coaliţie şi cu presiuni din partea statelor europene din cauza insistenţelor sale că Germania poate face faţă în acest an unei cifre de până la 1 milion de refugiaţi.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
