MUZEE CULINARE: Muzeul Condimentelor din Hamburg, Germania

Condimentele au fost aduse în Europa din India, Indonezia sau America de Sud prin rute comerciale vaste şi periculoase. Condimentele au fost scumpe şi s-au clasat mereu printre bunurile de lux.

Muzeul Condimentelor din Hamburg (Germania) a fost fondat în anul 1991 de Viola Vierk, o  femeie de afaceri, care este şi actualul proprietar al muzeului. Ea a lucrat vreme îndelungată în domeniul comerţului internaţional cu mirodenii. Viola Vierk a scris cărţi de bucate, este cunoscută din emisiunile de televiziune dedicate gastronomiei şi este un antreprenor de succes.

condimenteMuzeul este situat în portul Hamburg, în cel mai mare complex de depozite al lumii, cartierul Speicherstadt (în traducere, Speicherstadt înseamnă oraşul depozitelor). Monument istoric, Speicherstadt este un complex de depozite unic. El a fost construit între anii 1884 – 1888, în stilul arhitectural neogotic. Se întinde pe o suprafaţă de 37.000 de kilometri pătraţi şi aliniază depozite din cărămidă roşie, care produc o impresie puternică de unitate şi putere. Totodată, Speicherstadt adăposteşte sedii ale unor muzee, restaurante şi cafenele. Din data de 5 iulie 2015, Speicherstadt este înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Muzeul invită vizitatorii să descopere o istorie a condimentelor care cuprinde 900 de exponate din ultimii 500 de ani şi 50 de condimente din întreaga lume. În general, când spunem condimente ne referim la substanţele care accentuează aroma naturală a alimentelor, care le conferă o notă specială, un anume gust şi au un impact major asupra sănătăţii noastre. Mirodeniile (condimentele) au fost în trecut mai valoroase ca aurul şi erau o parte importantă a medicinei, fiind, de fapt, şi cele mai vechi leacuri-medicamente cunoscute de om. Din descoperirile arheologice se ştie că, în urmă cu şase mii de ani, erau folosite mai multe  condimente, printre care chimenul şi macul. Principalele proprietăţi pentru care erau şi sunt folosite condimentele sunt gustul şi aroma pe care o dau mâncărurilor.

Muzeul Condimentelor, care are o suprafaţă de 350 de metri pătaţi, prezintă date importante despre piper şi alte mirodenii, cum ar fi rozmarin, cuişoare, scortişoara, turmeric, seminţe de muştar, nucşoară şi multe altele. Totodată, se poate observa un întreg proces de producţie al condimentelor – de la cultura lor, uscarea, prelucrarea, depozitarea şi utilizarea lor, până la metode de preparare ale acestora. Muzeul expune dispozitive tehnologice moderne, dar şi instrumente vechi şi echipamente utilizate în producţia de condimente. În plus, există o colecţie bogată de uleiuri esenţiale, care sunt prezentate în recipientele lor originale. Din expoziţiile permanente aflăm lucruri interesante despre cel mai scump condiment din lume – şofranul – sau despre vanilie şi întreaga sa istorie.

sursa: http://www.spicys.de/
sursa: http://www.spicys.de/

Este recunoscut faptul că Hamburg a fost şi este un important centru al comerţuluii cu mirodenii. La intrarea în muzeu, vizitatorii primesc un ‘bilet’- surpriză, o pungă mică de piper, ce poate fi păstrată ca amintire. În magazinul muzeului, turiştii pot să atingă, să guste şi să miroasă condimentele.

Muzeul oferă atât informaţii interesante despre condimente, cât şi reţete culinare. Aflăm, de pildă, că cimbrul vine din Albania, busuiocul şi oregano sunt originare din Egipt, ienibaharul vine din Jamaica. Mărarul, originar din Orient, este folosit pentru a condimenta supe, în preparatele cu carne tocată, în pregătirea murăturilor, dar şi în salate. Cardamomul este un condiment folosit în diverse supe, tocăniţe, dar şi pentru prepararea prăjiturilor, budincilor, turtei dulci.

De asemenea, muzeul găzduieşte seminarii pe teme culinare şi cursuri de gătit.

Expoziţiile temporare sunt structurate pe diverse domenii şi subiecte. De exemplu, înaintea şi în timpul sărbătorilor de iarnă, sunt prezentate detaliat mirodeniile care joacă un rol important în perioada de Advent, cum ar fi coriandru, cardamom, scorţişoară şi cuişoare. Expoziţiile sunt însoţite de poveşti amuzante şi bine adaptate pentru copii şi pentru vizitatori, în general.

Cardamonul, scorţişoara şi cuişoarele sunt condimentele folosite în mod tradiţional pentru pregătirea dulciurilor de Crăciun şi tot ele dau un gust special turtei dulci. De asemenea,  condimentele dau savoare diverselor preparate şi sunt benefice pentru sănătatea noastră, deoarece îmbunătăţesc sistemul imunitar, luptă împotriva infecţiilor şi ajută împotriva kilogramelor în plus. Scorţişoara are proprietăţi antibacteriene, ajută la digestie şi înlătură starea de oboseală. Chimenul are efect calmant pentru stomac, tratează bronşitele şi combate anemia. Cuişoarele ajută împotriva durerilor de dinţi, combat nevralgiile şi durerile reumatice. Busuiocul relaxează sistemul nervos. Mărarul calmează colicile hepatice şi biliare. Macul are efect binefăcător asupra sucului gastric şi este folosit în tratamentul ulcerului de stomac. Ienibaharul stimulează digestia şi reduce tensiunea arterială. Anasonul ameliorează tusea, opreşte inflamaţia căilor respiratorii şi alină crizele de astm. Piperul stimulează digestia şi are un efect fortifiant.asupra organismului. Vanilia are un efect puternic antimicrobian.

Piperul, condiment valoros şi cadou neobişnuit de nuntă

Este una din poveştile interesante pe care le poţi afla la muzeu despre un cadou neobişnuit de nuntă. Soţii Elisabeth şi Peter Ruge au avut mereu cu ei, timp de 50 de ani, un sac (sub forma unei valize) cu boabe de piper alb. Elisabeth s-a căsătorit cu Peter Ruge în anul 1962 şi a primit cadou de nuntă de la tatăl său, Heinrich Knak, un sac plin cu 70 de kilograme de piper. Pentru familia Knak acesta nu era un cadou neobişnuit, deoarece în Altona (sectorul cel mai vestic al oraşului Hamburg) unde locuia familia, funcţiona o moară de condimente şi tatăl ei ştia ce valoare aveau boabele albe de piper. În urma cu o sută de ani, un kilogram de piper costa aproximativ 40 de euro, fiind trazacţionat ca aurul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, familia a dat mici cantităţi de piper în schimbul alimentelor şi astfel a putut supravieţui.

Elisabeth şi Peter Ruge au fost, la rândul lor, ajutaţi de piper. În anul 1968, Peter Ruge era jurnalist, corespondent al televiziunii germane ZDF la Paris şi a nimerit în mijlocul marilor revolte studenţeşti.Pentru o perioadă de timp, magazinele nu au mai putut fi aprovizionate cu mărfuri, iar Peter Ruge în schimbul unor cantităţi de piper a primit alimente. În anul 1970, familia s-a mutat la Varşovia. Aici a trecut prin experienţa revoltei sindicatului Solidaritatea şi din nou piperul a fost de un real folos, fiind iar inlocuit cu diverse produse. În general, sacul de piper (sub formă de geamantan) a însoţit familia în unsprezece locuri, prin diverse oraşe. Elisabeth îşi aminteşte mereu sfaturile primite de la tatăl său referitoare la acest condiment, precum şi faptul că boabele de piper alb pentru a se păstra bine se pun într-o sită, se spală în lapte şi apoi se usucă la soare.

Hamburg, un oraş al superlativelor

sursa: http://www.spicys.de/
sursa: http://www.spicys.de/

Hamburg are reputaţia de a fi poarta Germaniei spre lume. Este cel mai mare port al ţării şi al doilea cel mai aglomerat din Europa, fiind situat în norul Germaniei, la vărsarea râurilor Alster şi Bille în fluviul Elba, la aproximatiov o sută de kilometri de Marea Nordului. De asemenea, cu 1,8 milioane de locuitori, este al doilea mare oraş al Germanie, după Berlin.

Are 2500 de poduri – cele mai multe din Europa – şi este numit „Veneţia Nordului” (prin comparaţie, Veneţia are 400 de poduri, iar Amsterdam, 1200).

Hamburg ocupă un loc important în industria aerospaţială din lume, imediat după Seattle (SUA) şi Toulouse (Franta).

În anul 2011, Hamburg a câştigat titlul de „Cel mai verde oraş al Europei”. De asemenea, este un important centru mass-media, jumătate din ziarele şi revistele germane îşi au rădăcinile în oraş. Pe o rază de un kilometru, aici sunt sediile unor publicaţii precum Die Zeit, Der Spiegel sau Stern.

Hamburg este oraşul natal al compozitorului Johannes Brahms şi al compozitorului şi dirijorului Jakob Ludwig Felix Mendelssohn Bartholdy, cunoscut în general sub numele de Felix Mendelssohn.

 

Autor: Ada Ionescu 


video: youtube

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=1Fl-eqGIY7Y[/youtube]