NEW EUROPE: Corina Creţu: un star din România

corina_cretu

NEW EUROPE (Bruxelles, Belgia), 14 decembrie 2015 – Corina Creţu, comisarul pentru politică regională, are o carieră îndelungată în politică. De la jurnalist la deputat, apoi membră a Parlamentului European, iar acum comisar, ea a trebuit să depăşească nişte obstacole care s-ar dovedi periculoase pentru cariera oricărui politician, mai ales pentru o femeie. La vârsta de 14 ani, Corina Creţu şi-a pierdut un ochi, accident care, în afara faptului că i-a distrus cariera de baschetbalistă, a devenit un obstacol în plus, pe care ea a trebuit să îl depăşească în ascensiunea sa pe eşichierul politicii din Uniunea Europeană. Aşadar, cine este Corina Creţu? Şi cum a putut o jurnalistă din România să devină una dintre cele mai importante personalităţi din Comisia Europeană, cu un portofoliu extrem de important pentru multe state membre?

Cariera de început

Născută în 1967 la Bucureşti, în România, Corina Creţu a moştenit vederile politice de stânga de la tatăl ei, care a crescut într-un sat transilvănean de pe vremea „războiului rece”, devenind om de ştiinţă şi crezând că politica oferă mai multe şanse. Popularitatea Corinei Creţu ca jurnalist a crescut după ce a obţinut o importantă declaraţie din partea lui Bill Clinton despre integrarea României şi după ce a devenit preferata preşedintelui român Ion Iliescu.

Totuşi, un catastrofal accident de maşină a ţinut-o pe Corina Creţu izolată timp de mai multe luni şi, în perioada recuperării, Iliescu a invitat-o să se ocupe de presă în administraţia sa. Corina Creţu nu s-a mai întors niciodată la jurnalism.

Ea a fost purtătoarea de cuvânt a lui Iliescu, scriitoarea declaraţiilor sale şi autoarea din umbră a memoriilor lui. Totuşi, cum Iliescu se pregătea să iasă din politică, ei i s-a cerut să candideze din partea unui partid al stângii ca senator român şi a ajuns să câştige alegerile în 2004.

Ieşirea din umbră

Având acum propria sa carieră politică de promovat, Corina Creţu nu a dezamăgit. Când a înţeles că, înaintea aderării, România ar putea obţine statut de observator în UE, ea s-a implicat imediat, declarându-se interesată de o poziţie internaţională şi insistând ca România să profite de statutul ei de observator. Ea s-a remarcat în cadrul delegaţiei române de la Parlamentul European în 2005, iar în anul 2007, atunci când România a intrat în Uniunea Europeană, ea a devenit membră cu drepturi depline în Parlamentul European. Corina Creţu s-a dovedit un politician bine informat, cu o bună disponibilitate de comunicare şi eficientă în crearea unor alianţe cu alte partide sociale. În consecinţă, ea a putut fi astfel realeasă în 2009 şi 2014, când a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.

Ascensiunea spre Comisia Europeană

S-ar putea ca pentru cei nefamiliarizaţi cu activitatea sa, ascensiunea Corinei Creţu spre Comisia Europeană să fi fost neaşteptată, dar nu a fost nemeritată. Totuşi, lupta pentru nominalizare a fost dură. Dacian Cioloş, care a fost comisar pentru România, a luptat din greu să-şi păstreze funcţia.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a considerat-o pe Corina Creţu un candidat mai bun, alegând-o pentru portofoliul policii regionale. Corina Creţu a fost confirmată cu uşurinţă de Comisia Europeană, trecându-şi audierea cu brio.

În funcţia de comisar

De când a devenit comisar, Corina Creţu a încercat să ajute la dezvoltarea şi modernizarea economiei europene, dar s-a implicat şi în probleme precum criza provocată de salvarea Greciei. Unul din sectoarele pe care Corina Creţu a încercat să le schimbe este cel legat de eficienţa energetică, domeniu în care a lucrat pentru a ajuta la impulsionarea investiţiilor strategice pentru a preveni energia reziduală.

Membră în Parlamentul European, Maria Spyraki, face parte din Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlametul European şi a lucrat mult cu Corina Creţu. Doamna Spyraki a vorbit despre Corina Creţu pentru New Europe: „Corina Creţu este un comisar extrem de atent, care caută mereu soluţii pentru cele mai complicate probleme. Am avut plăcerea să lucrez cu ea în numeroase domenii legate de dezvoltarea regională şi de politica de coeziune. A fost mereu prezentă la reuniunile noastre din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Paramentul European, fiind dispusă să ofere explicaţii şi să colaboreze cu parlamentarii. În special în privinţa problemelor legate de Grecia, ea îşi dă toată silinţa să se încheie MFF*-ul anterior (2007 – 2013) fără să mai fie nevoie de alte contribuţii naţionale, ceea ce a reprezentat un mare sprijin pentru ţara mea. Comisarul Corina Creţu nu este doar un om muncitor şi hotărât, dar, şi la nivel personal, pot spune că la inteligenţa ei se adaugă şi o personalitate extrem de caldă”.

Corina Creţu a moştenit de la tatăl său dorinţa de a oferi ajutor celor mai săraci, astfel încât, în timpul tentativelor de ajutorare a Greciei din această vară, ea a insistat ca fondurile să fie canalizate spre crearea locurilor de muncă.

În pofida rolului său pozitiv, Corina Creţu a fost calomniată de presa care a încercat să o discrediteze şi care a acuzat-o că ar abuza de subalterni pentru servicii personale. Acuzaţiile au fost lansate de un fost angajat nemulţumit, iar Comisia Europeană a conchis că nu este nimic de cercetat. Principalul purtător de cuvânt a Comisiei Europene, Margaritis Schinas, s-a grăbit să reafirme încrederea şi sprijinul Comisiei Europene faţă de activitatea Corinei Creţu: „(Comisarul Corina Creţu) este un membru de bază al Echipei Juncker şi îşi îndeplineşte strălucit atribuţiile în calitate de comisar pentru politică regională, pentru locurile de muncă şi pentru creştere economică”.

Corina Creţu a efectuat totodată şi nişte vizite oficiale în Româna pentru a se consulta cu premierul Dacian Cioloş pe tema noului proiect al României în domeniul infrastructurii IT, dar şi în privinţa impulsionării eficienţei guvernamenale şi a depolitizării. Un blogger „înrăit”, ea lansează câte două-trei mesaje lunar despre activitatea biroului său, despre succesele şi erorile comise în domeniul politicii regionale şi despre eforturile sale de a le soluţiona pentru a merge înainte. Deşi Corina Creţu nu are prea mult timp pentru blog, faptul că pentru ea comunicarea este proritară şi dorinţa de transmite mesaje cetăţenilor europeni demonstrează angajamentul ei faţă de cetăţenii europeni şi faţă de proiectul european.

Politică bătăioasă

Cioloş a pierdut bătălia pentru a deveni comisar, dar actuala sa ascensiune în prima linie a politicii româneşti şi faptul că el a fost ales ca premier o pune pe Corina Creţu în faţa unui om ranchiunos. Nu e niciun secret că Cioloş nu o place pe Corina Creţu, dar poate că interesele ţării lui ar trebui să prevaleze. În lupta sa împotriva Corinei Creţu, Cioloş se izbeşte de o Comisiei Europeană care continuă să îi ofere acesteia deplinul sprijin şi care, în definitiv, a fost cea care i-a respins candidatura.

Articol de Wes Knowles şi Alexandros Koronakis

Traducerea: Alexandru Danga